Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Bucureşti, 16 imobile care au intrat în consolidare în perioada 2003-2011. Astfel, între anii 2008-2011 s-au finalizat 7 clădiri, iar în acest moment sunt deschise şantiere la alte 5 imobile. Dintre acestea, 4 au data finalizării 2013, respectiv imobilele din str. Maria Rosetti nr. 55, bdul I C Brătianu nr. 5, bdul Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr.31. Cel de-al cincelea imobil, aflat în şantier, are data de finalizare anul viitor, respectiv cel din str. Ion Câmpineanu nr.9.
De asemenea, până la sfârşitul anului pot fi date ordinele de începere pentru alte clădiri, respectiv: str. Pictor Ştefan Luchian nr.12, corp C, str. Boteanu nr. 3A+3B, potrivit Primăriei Capitalei. Datele variază în funcţie de semnarea tuturor contractelor de finanţare şi mutarea locatarilor în locuinţe de necesitate. “Pentru Calea Victoriei nr. 2-4 urmează atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare ca urmare a procedurii de achiziţie publică, iar până la finele anului se vor declanşa proceduri de achiziţie publică pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la imobilele situate în bdul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, str. Speranţei nr. 24 şi Calea Victoriei nr. 101”, potrivit PMB.
Reabilitarea clădirilor aflate în risc seismic întâmpină diverse probleme, de la legislaţie, la finanţare sau reticienţa proprietarilor. Potrivit Primăriei Capitalei, din cauza acestor probleme ritmul de consolidare este foarte scăzut.
Astfel, PMB a înaintat propunerile privind modificarea si completarea legislaţiei in domeniu consolidărilor imobilelor cu risc seismic. Mai mult, pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele încasate de Primărie din ratele aferente locuinţelor consolidate se utilizeza numai pentru finanţarea cheltuielilor privind punerea în siguranţă a altor clădiri.
Consolidările, greu de finalizat
Astfel, printre primele probleme care apar la consolidările clădirilor cu risc seismic sunt contestarea expertizelor tehnice şi încadrării clădirii în clasa I de risc seismic. “Elaborarea unei noi expertize tehnice se poate face doar cu finanţare proprie a celui care contestă întrucât clădirea a beneficiat o dată de bani publici pentru expertizare”, potrivit PMB. Mai apoi, unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică întrucât le afectează într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor aflate în proprietate şi contestă proiectele elaborate.
Alte discuţii care duc automat la blocaje sunt cele legate de faptul că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii. Un alt blocaj este reprezentat de “refuzul proprietarilor, al persoanelor juridice de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente”.
Astfel, având în vedere faptul că proprietarii de spaţii cu altă destinaţie nu sunt scutiţi de plata taxelor pentru eliberarea autorizaţiilor de construire şi intervin greutăţi în achitarea acestora, Primăria Generală propune ca scutirea de taxe să se extindă tuturor categoriilor de proprietari.
Un alt motiv pe care-l prezintă mulţi proprietari este faptul că nu se poate stabili cu exactitate valoarea cheltuielilor încă de la începerea lucrărilor, întrucât, pe parcursul execuţiei la desfaceri şi decopertări, apar o serie de lucrări neprevăzute în proiectul de consolidare. Astfel, chiar dacă li se explică cuantumul legal, până la care pot ajunge aceste suplimentări, proprietarii rămân neîncrezători.
Reguli noi pentru consolidări
Cu toate aceste probleme drept impediment, soluţia ar fi modificarea şi completarea legislaţiei în domeniu.
Potrivit PMB, este nevoie de:
- elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, cu rol de referinţă şi analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiţiei.
- posibilitatea etapizării intervenţiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu şi lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic;
- Posibilitatea acţionării în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finanţare, neprezentarea tuturor documentelor necesare..), amenzile fiind contestate în instanţă ;
- Scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanţa pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanţare de către proprietari.
- Stabilirea unei forme clare de calcul al cotelor părţi din proprietatea comună ( confuzie în privinţa suprafeţelor utile aflate în proprietate, necesare calculului cotelor-parţi). Să se precizeze în mod clar privind luarea în calcul a suprafeţei utile totale aflate în proprietate determinate ca urmare a măsurătorilor cadastrale, ultimele înscrisuri oficiale, şi nu suprafeţele şi cotele de proprietate precizate în actele de proprietate)
- Posibilitatea recuperării cheltuielilor din alocaţii de la bugetul de stat privind proiectarea lucrărilor de consolidare de la beneficiarii acestor proiecte, dacă nu se continuă acţiunile de punere în siguranţă, respectiv execuţia lucrărilor de consolidare, într-un termen de 2 ani de al finalizarea proiectării.
- Modul de recuperare a cheltuielilor cu execuţia lucrărilor de consolidare aferente spaţiilor aflate în proprietatea statului, administrate de instituţiile publice locale, finanţate de la bugetul local, vândute după recepţia la terminarea lucrărilor.
- Modul de recuperare a cheltuielilor cu execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor la care s-au întrerupt lucrările, nu există recepţie la terminarea lucrărilor.
- Introducerea în legislaţia specifică şi a refacerii faţadelor odată cu consolidarea.
Citește pe Antena3.ro
