Reprezentanţii debitorilor au prezentat preşedinţiei argumente pentru promulgarea dării în plată

UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis va cere vineri reexaminarea legii privind darea în plată, potrivit unor surse din Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului consideră că există neconcordanţe între articolele legii şi definirea unor termeni.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis este de părere că în această lege există prea multe derogări de la Codul civil.

Reprezentanţii debitorilor de credite ipotecare au avut joi o întâlnire cu consilierul prezidenţial pe probleme de Politici Economice şi Sociale, Cosmin Marinescu, în care au fost prezentate argumente în favoarea promulgării Legii dării în plată în forma actuală, se arată într-un comunicat transmis joi AGERPRES.

'Argumentele au vizat atât considerente de oportunitate, cât şi de conformitate cu legislaţia naţională şi cu cea europeană, fiind prezentate însă şi mai multe exemple concrete care au arătat dificultăţile majore, materializate sub forma unor datorii de zeci de mii de euro, cu care se confruntă consumatorii, chiar după ce imobilul cu care a fost garantat creditul a fost vândut. Am arătat, de asemenea, că există numeroase victime ale comportamentului abuziv al băncilor din trecut - unele care au plătit cu viaţa, altele cu sănătatea, cu înstrăinarea pentru obţinerea unor venituri mai mari sau cu destrămarea familiilor', se menţionează în comunicatul delegaţiei debitorilor, formată din preşedintele Asociaţie Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Alin Iacob, şi Iuliana Codreanu, o debitoare implicată în demersuri de ajutorare a persoanelor fizice aflate în dificultate.

Reprezentanţii debitorilor cer promulgarea Legii şi nu retrimiterea documentului în Parlament, pentru că un astfel de demers ar crea probleme majore unui număr important de familii din România, care ar putea fi lipsite de un instrument legal important, care să le ajute să negocieze cu băncile condiţii mai favorabile de restituire a creditelor afectate de clauze abuzive, de creşteri nejustificate ale costurilor, precum şi de evoluţia cursului valutar. 'O negociere care, în lipsa unui atare instrument legal, nu poate fi efectivă, nici măcar atunci când consumatorii sunt reprezentaţi de asociaţii care le reprezintă interesele, aşa cum au dovedit-o recentele încercări de rezolvare a situaţiei debitorilor cu credite în CHF', se menţionează în comunicat.

Potrivit documentului, propunerile mediului bancar de modificare a Legii vin după mai bine de 6 luni în care băncile nu au prezentat nicio propunere, mărginindu-se doar să critice textul de lege în speranţa respingerii sale în Parlament.

Mai mult, potrivit reprezentanţilor debitorilor, criteriile pe care băncile le solicită să fie introduse în lege ar putea genera atât probleme de neconstituţionalitate, cât şi obstacole de netrecut pentru zeci de mii de familii de români, puternic afectate de criza financiară şi de consecinţele acesteia. 'Este exact ceea ce arată şi critică recenta Rezoluţie a Parlamentului European pe această temă, adoptată în luna octombrie, care practic desfiinţează modul în care o lege similară a fost implementată în Spania. În viziunea noastră, a repeta greşelile făcute în Spania ar însemna să validăm un experiment eşuat din start, cu grave consecinţe asupra vieţii şi demnităţii cetăţenilor români vizaţi de lege', se mai arată în documentul citat.

În privinţa faptului că băncile reclamă că şi aceia care au luat credite pentru sute de apartamente vor fi acoperiţi de Lege, reprezentanţii debitorilor spun ca sunt excluşi prin prisma calităţii de profesionişti pe care o dobândesc ca efect al activităţii economice desfăşurate.

În plus, în comunicat se menţionează faptul că 'mulţi dintre beneficiarii creditelor de valori foarte mari sunt persoane cu venituri ridicate, care nu ar apela sub nicio formă la mecanismul dării în plată'. Mai mult, reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, inclusiv viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, au credite de valori foarte mari, dar şi reprezentanţi de top şi de middle-management din bănci. 'Refuzăm să credem că domnul viceguvernator sau numeroşii săi colegi care deţin credite de valori importante vor merge la bănci pentru a le înmâna cheile în urma promulgării legii', se subliniază în comunicat.

În concluzie, reprezentanţii debitorilor spun că promulgarea legii ar avea meritul de a responsabiliza băncile, atât la momentul acordării împrumutului, când ar manifesta o precauţie sporită, cât şi la momentul valorificării acestuia, când ar avea tot interesul să obţină maximul de preţ posibil. 'În acest moment, având în vedere că debitorii rămân obligaţi la plata restului datoriei şi după vânzarea garanţiei, băncile nu au un interes major în derularea licitaţiilor în cele mai avantajoase condiţii de preţ', mai spun reprezentanţii debitorilor.