Oamenii au ieşit în stradă ieri pentru a salva Parcul Plumbuita. Patru hectare din zona verde au fost retrocedate ilegal, pe baza unor acte false. Documentele aflate la Primăria Sectorului 2 arată că moştenitorii familiei Bărbulescu aveau teren sub Lacul Plumbuita, şi nu în parc. Decizia Curţii de Apel a fost în favoarea solicitanţilor. Şmecheriile făcute de experţi la întocmirea documentelor au fost publicate anul trecut de Jurnalul Naţional.
S-a lucrat pe şest, tocmai pentru a nu se face prea multă vâlvă. O decizie definitivă şi irevocabilă, la fel ca şi în cazul Bordei, era cea mai bună soluţie şi pentru Parcul Plumbuita. Autorităţile locale ale Sectorului 2 au aflat că aproximativ 40.000 de metri pătraţi din zona verde au fost revendicaţi de presupuşi moştenitori abia în momentul în care s-au apucat să reabiliteze Parcul Plumbuita.
Colac peste pupăză, prin Decizia Civilă pronunţată la data de 15.05.2007 de Curtea de Apel Bucureşti, instanţa a obligat Primăria Capitalei şi Administraţia Domeniului Public a Sectorului 2 să lase reclamanţilor Eugenia Rodica Coroi, Maria Anca Hanganu şi Teodora Bărbulescu "în deplină proprietate şi liniştită posesie" suprafaţa de 37.097,93 metri pătraţi în Parcul Plumbuita. Astfel, Primăria Sectorului 2 a fost obligată să oprească lucrările de modernizare a zonei verzi pe motiv că aceasta are stăpân.
"Primăria Sectorului 2 a început lucrările de amenajare a Parcului Plumbuita. Am rămas surprins când cei de la şantier m-au anunţat că a venit cineva care s-a dat drept proprietarul parcului, invocând o hotărâre a instanţei. Nu ştiam nimic despre acest lucru, nu aveam nici o informaţie despre proces, era vorba despre domeniul public al statului", spunea Neculai Onţanu, primarul Sectorului 2, în urmă cu un an.
Lucrurile păreau de la început ciudate, fiind foarte multe semne de întrebare cu privire la modul în care s-a făcut expertiza. "Am început verificările şi am constatat că Decizia Civilă nr. 339/2007 este eronată, în sensul că terenul restituit nu respectă fostul amplasament, fiind şi indicii că acesta a fost expropriat în 1943", a declarat ieri primarul Onţanu. Experţii au identificat proprietatea revendicată, astfel, o suprafaţă de 2.840,73 metri pătraţi se suprapune peste terenul proprietatea Mănăstirii Plumbuita, iar 39.938 de metri pătraţi au fost poziţionaţi la sud de Mănăstire, între strada cu acelaşi nume şi zona de protecţie a malului de lac, adică în parc.
TEREN SOLICITAT DE DOUĂ ORI FĂRĂ DOVEZI CLARE
În realitate însă fosta proprietate a reclamanţilor nu respectă vechiul amplasament. Şi asta pentru că la Primăria Sectorului 2 a fost înregistrată o altă cerere de revendicare, a lui Giani Dino Sinigallia, care cerea 14 hectare, fiind vorba de fosta Fabrică de Cărămidă Sinigallia. Surpriza a fost că acest teren s-a suprapus peste cel solicitat şi de moştenitorii fostului proprietar
Constantin Bărbulescu.
Planurile cadastrale din anii 1929 şi 1989 indicau fosta proprietate Sinigallia la sud de Mănăstirea Plumbuita, iar moşia familiei Bărbulescu la sudul Fabricii de cărămidă.
Cert însă era un lucru, reprezentanţii lui Bărbulescu nu aveau dovezi clare că puteau să revendice cele patru hectare în parc.
FALS INTELECTUAL
Pentru a face lumină, primarul Neculai Onţanu a formulat cerere de intervenţie în cauză şi pe baza actelor a dovedit că terenul cerut în instanţă este sub lac şi nu în locul în care îl "plasează" experţii topografi angajaţi în proces, respectiv domnii Marin Alniţei, Neculai Agrigoroaiei şi Ion Andrei.
Specialiştii Primăriei Sectorului 2 au formulat cerere de intervenţie în cauză şi în recursul formulat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au câştigat această cale de atac, dosarul fiind trimis spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Împotriva experţilor topografi care au întocmit defectuos documentaţia, Primăria Sectorului 2 a formulat denunţ la Secţia a 8 de Poliţie pentru cercetarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
Juriştii administraţiei locale vor dovedi în procesul de rejudecare de la Curtea de Apel anunţat pentru mâine netemeinicia cererii de retrocedare şi "greşeala" experţilor care au reuşit să inducă în eroare instanţele de judecată pentru a obţine cu orice preţ câştig de cauză.
"Trebuie să se facă dreptate şi din acest motiv fac apel la justiţie. Retrocedarea a fost ilegală, pe baza unor acte false. Sentinţa dată de Curtea de Apel Bucureşti a fost greşită. Parcul trebuie să rămână parc. Voi folosi toate căile posibile pentru a demonstra că retrocedarea s-a făcut ţinându-se cont de nişte documente neadevărate", a mai spus Onţanu.
În anul 1999, Constantin Bărbulescu a revendicat în instanţă aproximativ jumătate din Parcul Plumbuita, pornind proces împotriva Ministerului Finanţelor Publice, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi Administraţiei Domeniului Public Sector 2. Primăria Capitalei, la acea vreme, nu prea s-a agitat să apere zona verde, la multe termene juriştii municipalităţii nici nu s-au prezentat. Ulterior, domnul Bărbulescu a decedat, iar procesul a fost continuat de moştenitorii acestuia: Teodora Bărbulescu, Anca Maria Hanganu şi Eugenia Rodica Coroi.
ZONELE VERZI, ÎN PERICOL
Parcul Plumbuita nu este un caz izolat. Şmecherii au mai pus ochii şi pe alte zone verzi ale Capitalei. Tot în Sectorul 2 a fost revendicat şi câştigat Parcul Verdi, însă autorităţile locale au promis că nu vor aproba nici un PUZ proprietarilor. Parcul Florilor şi cartierul Plumbuita au fost salvate, Primăria Sectorului 2 câştigând în instanţă dreptul de a păstra zona verde. 5.000 de metri pătraţi din Parcul Bordei se află încă în proprietatea lui Costică Constanda. Ministerul Mediului, cel care ar trebui să rezolve problema, amână luarea unei decizii, demersurile pentru exproprierea pe cauză de utilitate publică fiind făcute de Primăria Sectorului 1. Un alt caz este cel al Parcului Tineretului, unde mai mult de patru hectare riscă să se transforme în scurt timp în şantier dacă nu vor fi expropriate.
Citește pe Antena3.ro