Retrospectiva - Tender si ceata din Justitie

Desi am reusit sa scapam de steguletele rosii ale Justitiei, sistemul nostru judiciar continua sa fie un "calcai al lui Ahile" in procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Jurnalul National propune cititorilor o retrospectiva a principalelor evenimente din saptamana ce tocmai s-a incheiat.

S-a creat agitatie mare in lumea Justitiei, pe tema dosarelor petrolului si a modificarilor Codurilor Penal si de Procedura Penala. Au fost contre intre instante si parchete, intre societatea civila si ministrul Justitiei.

TENDER.Dupa ping-pongul jucat pana acum cu dosarele petrolului, saptamana trecuta a fost eliberat si singurul inculpat care mai era arestat pentru fraude cu petrol. Ovidiu Tender a iesit joi printr-o hotarare fara precedent pronuntata de un judecator al Tribunalului Bucuresti. Doua chestiuni intra in discutie: verdictul care a determinat eliberarea si hotararea prin care Tender a fost scos efectiv de dupa gratii. Verdictul a fost de revocare a mandatului de arestare, ca nelegal.

Luandu-l de bun, rezulta ca omul de afaceri ar fi stat degeaba la inchisoare vreme de trei luni. Ba, mai mult, toate completele de judecata (pe putin sapte) care s-au pronuntat pana acum in legatura cu mandatul, fie mentinandu-l, fie prelungindu-l s-ar fi aflat in eroare si ar fi dat solutii gresite.

Daca ar fi numai atat si tot ar fi extrem de grav. Dar si modul in care s-a produs pana la urma eliberarea lasa de dorit. Acesta a impartit lumea juridica in doua tabere si a starnit vii controverse pe tema interpretarii si a aplicarii normelor de procedura penala. Si, tineti cont, este vorba despre legile actuale care sunt in vigoare de cativa ani buni.

CODURI. Daca aceste texte pe baza carora procurorii si judecatorii fac deja dreptate nasc atat de multe controverse, ne intrebam ce se va intampla in Justitie dupa intrarea in vigoare a noilor coduri. Codul Penal si Codul de Procedura Penala au fost adoptate de Parlament, saptamana trecuta, si sunt deja constestate puternic de societatea civila. Ele au scos la rampa opiniei publice o ruptura majora intre societatea civila si Executiv. Dar si una interna, la propriu, ce pare iremediabila judecand dupa diferentele de viziuni ale Monicai Macovei, ca fost reprezentant de ONG, pe de-o parte, si actual ministru, pe de alta parte.

TELEGRAFIC. In tumultul saptamanii s-au facut ceva valuri si in dosarul privind mineriada din 13-15 iunie 1990. Fostul presedinte al Romaniei Emil Constantinescu a fost audiat ca martor al acuzarii de procurorii militari. Acum cand nu mai are nici o functie importanta in stat, Emil Constantinescu a fost foarte dur cu privire la invinuitii acestui dosar, printre care se numara si fostul sef de stat Ion Iliescu. Constantinescu a catalogat toate actiunile minerilor ca fiind "crime impotriva umanitatii" si "acte de terorism". Cazul a trecut in plan secund, deoarece istoria fregatelor britanice de pe urma carora ar fi fost mituiti ceva politicieni romani a tinut pagina intai a ziarelor si a ocupat timpi importanti de emisie la televiziuni imediat dupa divulgarea in presa britanica.

INCOERENTA CARE NE-AR PUTEA COSTA SCUMP

Scandalul legat de eliberarea omului de afaceri Ovidiu Tender a explodat luni, cand Tribunalul Bucuresti a dispus revocarea mandatului de arestare emis pe numele lui si punerea "de indata in libertate". Sintagma cu pricina i-a adus pe unii dintre avocatii lui Tender chiar la poarta arestului in asteptarea eliberarii clientului lor. Potrivit legii insa, recursul declarat de procurori suspenda, pana la judecare, executarea hotararii. Asa ca administratia locului de detinere a refuzat "descarcerarea" omului de afaceri. Avocatii apararii au atacat insa, tot la Tribunal, mentinerea lui Tender dupa gratii. Si au avut succes. Printr-o noua hotarare judecatoreasca s-a decis ca omul de afaceri trebuia eliberat inca de luni si s-a dispus practic scoaterea lui din arest. A venit randul procurorilor sa conteste legalitatea hotararii, pe motiv ca avocatii au cerut de fapt verificarea legalitatii detentiei preventive, iar instanta s-a pronuntat pe altceva, adica pe o contestatie la executare. Pe langa grava problema a unei justitii incoerente, relevata inca o data de acest caz, Tender a anuntat ca va cere socoteala statului roman, la CEDO, pentru arestul ilegal. Un milion de euro pentru fiecare dintre cele 95 de zile petrecute dupa gratii.

WEBER VERSUS MACOVEI

VREMURI APUSE. Weber si Macovei, pe vremea cand aveau aceleasi pareri si proiecte comune Renate Weber si Monica Macovei, pana nu demult doua persoane cu viziune comuna asupra reformei in Justitie, sunt acum pe baricade opuse. Modificarile propuse de Monica Macovei la doua dintre instrumentele de baza ale sistemului judiciar - Codul penal (CP) si Codul de procedura Penala (CPP) - au saltat in capul ministrului Justitiei cateva organizatii ale societatii civile, din care Macovei a facut candva parte. Saptamana trecuta, Renate Weber, presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa (fost consilier prezidential pe probleme juridice), Georgiana Iorgulescu, de la Centrul de Resurse Juridice, si Victor Alistar, de la Tranparency International au acuzat politica penala pe care o face Ministerul Justitiei ca fiind mai degraba specifica unui stat politienesc decat unei democratii. Cele trei organizatii au criticat modificarile CPP, ca fiind de natura sa submineze pozitia judecatorilor, cu riscul reintaririi "vechii Procuraturi", facand referiri la interceptarile telefonice. In replica, ministrul Justitiei a precizat ca nu isi doreste decat ca procurorii sa aiba mijloace eficiente de a lupta cu criminalitatea si nicidecum o revenire in forta a statului politienesc. Macovei sustine ca modificarile recent adoptate de Parlament nu incalca drepturile omului, nu stirbesc nici rolul judecatorului si sunt cat se poate de europene.

MORAR SI FREGATELE

De departe si cu ochiul liber se vede faptul ca dosarul "Spaga la fregate" este cel mai mare caz de coruptie de pana acum, ajuns in vizorul Directiei Nationale Anticoruptie. Si este cel mai mare caz nu doar prin prisma valorii uriase a spagii (sase milioane de lire sterline), care s-ar fi dat pentru achizitionarea prin Bae System a fregatelor britanice rebotezate cu numele Regilor Maria si Ferdinand. Ci si pentru ca in discutie sunt contracte cu sume uriase de la bugetul de stat si negocieri purtate dupa incheierea de acorduri interguvernamentale romano-britanice, o ancheta putand sa reliefeze modul in care functionari ai statului, de diferite ranguri, si-au facut sau nu corect treaba pentru care contribuabilul roman cotizeaza lunar. Cazul "Spaga la fregate" este unul de mare coruptie si prin subiectii actiunii de mituire, cele sase milioane de lire sterline fiind suspectate de anchetatori britanici si romani de a fi ajuns prin buzunarele largi ale unor politicieni romani. Un caz in care toti cei care au avut o contributie cat de mica la derularea afacerii s-au autoexclus declarativ din "cercul suspectilor". Seful DNA, Daniel Morar (foto), si procurorii din subordine vor avea serios de scormonit pentru aflarea adevarului.