Noaptea trecută, România a trecut oficial la ora de iarnă. Ceasurile au fost date înapoi, iar ora 4:00 a devenit ora 3:00. Primi români afectați de trecerea la ora de iarnă au fost cei care au călătorit în această noapte cu trenul. Ei au fost nevoiți să aștepte o oră în gara unde i-a prins ora 4, iar acest lucru a fost decis pentru ca orarul mersului trenurilor să nu fie afectat.
În vreme ce mulți se bucură că au dormit mai mult în noaptea de sâmbătă spre duminică, medicii au o veste proastă: schimbarea orei ne dă peste cap ritmul de zi cu zi, ne tulbură somnul și devenim mai apatici sau depresivi.
Profesorul Colin Espie, fondatorul Centrului pentru Somn de la Universitatea Glasgow spune că după ce corpul se obişnuieşte cu noul program, calitatea somnului scade semnificativ.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român".
Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.