România condamnată la CEDO pentru că a respectat autonomia Bisericii

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a publicat la 31 ianuarie hotararea data in cauza «Sindicatul "Pastorul cel Bun" impotriva Romaniei» (nr. 2330/09), cu privire la refuzul autoritatilor romane de a acorda personalitate juridica sindicatului amintit, constituit fara acordul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR). Astfel, CEDO a condamnat Statul Roman pe motiv ca a ingradit dreptul la libertatea sindicala, garantat de articolul 11 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, sI de asemenea ca a respectat autonomia Bisericii.

In aprilie 2008, 31 de preoti si 4 mireni, angajati ai BOR din Mitropolia Olteniei, au constituit sindicatul «Pastorul cel Bun», solicitand Judecatoriei Craiova sa acorde organizatiei personalitate juridica sI totodata, inscrierea in registrul sindicatelor. Cum statutul intern al BOR interzice preotilor sa se organizeze in sindicate, Mitropolia Olteniei s-a opus acestui demers. Tribunalul Dolj s-a pronuntat la 11 iulie 2008 in recursul intentat de organizatia "Pastorul cel Bun" sI a respins cererea de constituire a sindicatului, mentionand ca notiunea de «sindicat» e straina de statutul BOR, preotii fiind intr-o relatie de ascultare fata de superiorii lor, invocand de asemenea necesitatea protejarii traditiei crestin-ortodoxe si a dogmelor sale fondatoare, iar prin constituirea unui sindicat ierarhia bisericii ar fi obligata sa colaboreze cu un organism nou, strain traditiei si canoanelor referitoare la luarea deciziilor. Fondatorii sindicatului s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului, reclamand violarea dreptului la libertatea sindicala, garantat de articolul 11 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Decizia Curtii a surprins Biserica Ortodoxa Romana, Patriarhia subliniind ca vocatia sacerdotala a fost asimilata cu actiunea sindicala, probabil din cauza cunoasterii "trunchiate (insuficiente) de catre CEDO a specificului relatiilor dintre stat si culte in Romania si ignorarea prevederilor Constitutiei Romaniei (art. 29), a Legii Cultelor nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor din Romania (art. 8) si a Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane recunoscut prin HG nr. 53/2008 si publicat in Monitorul oficial nr. 50/22 ianuarie 2008 - Statut, care enunta cu claritate autonomia si libertatea Bisericii fata de Stat".

Pe de alta parte, in comunicatul emis de Biroul de presa al Patriarhiei Romane se precizeaza ca preotia "este chemare la misiune sfanta prin actul hirotoniei" sau "slujire liber asumata a comunitatilor de credinciosi", nefiind o munca specifica angajatilor civili. "In realitate, sindicatul are obiective total incompatibile cu slujirea sacramentala si pastorala a preotilor, si anume: "organizarea de mitinguri, demonstratii si greve" (pct. 3.2 lit. j din Statutul sindicatului), mentiune care contravine statutului recunoscut cultelor de catre statul roman de "factori ai pacii sociale" (art. 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor); "respectarea prevederilor legale privind concediile de odihna si sarbatorile legale" (pct. 3.2 lit. c din Statutul sindicatului) in cazul clericilor, ceea ce inseamna ca zilele de sambata si duminica, prima si a doua zi de sarbatorile Sfintelor Pasti, Nasterii Domnului si Rusaliilor, precum si in alte sarbatori legale care coincid cu sarbatorile religioase ar fi zile libere pentru clericii membri ai sindicatului, cand tocmai atunci credinciosii sunt in numar mai mare prezenti la biserica; "asigurarea prezentei si reprezentarii sindicatului la toate nivelurile si in toate organismele de decizie bisericeasca" (art. 3, pct. 2, lit. i din Statutul sindicatului), inclusiv la lucrarile Sfantului Sinod (art. 3, pct. 2, lit. s), ceea ce ar reprezenta o incalcare flagranta a autonomiei Bisericii si o incercare a Sindicatului de a deveni un grup de presiune si de a eluda caile statutare de consultare a clericilor in adunarile eparhiale, in conferintele preotesti administrative lunare, cercurile pastorale, conferintele preotesti pastoral-misionare semestriale sau in Permanentele Consiliilor eparhiale, inclusiv in Consiliul National Bisericesc si Adunarea Nationala Bisericeasca ale Bisericii Ortodoxe Romane".

Potrivit Sfintelor Canoane universale si Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Romane, preotii – asemenea magistratilor si militarilor - nu au dreptul sa se angajeze in politica partinica, sa desfasoare activitati economice, direct sau prin interpusi, si sa participe la alte forme de asociere, inclusiv de tip sindical pentru a fi impartiali si total angajati in slujirea binelui comun al populatiei.

Patriarhia Romana a precizat de asemenea ca "o eventuala adoptare finala a acestei hotarari de catre CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constitutionala si legala a cultelor din Romania si din statele membre ale Consiliului Europei, asimiland vocatia sacerdotala misionara cu actiunea sindicala protestatara. De altfel, aceasta decizie a CEDO a trezit nedumerire in randurile unor reprezentanti ai altor Biserici europene care si-au exprimat intentia de a se solidariza cu Statul Roman si Biserica Ortodoxa Romana deoarece considera aceasta hotarare un precedent inacceptabil care submineaza autonomia tuturor cultelor religioase din Europa. (...)"

BOR spera ca Statul Roman sa conteste aceasta hotarare si nadajduieste ca Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului va corecta aceasta decizie care nu tine cont de autonomia si de specificul organizarii si functionarii activitatii cultelor religioase, recunoscute si garantate, ca atare, in toate statele democratice.