Trenurile de călători din Româ¬nia au avut, anul trecut, o viteză medie de 43 de kilometri la oră. În ceea ce priveşte trenurile de marfă, viteza medie a fost de 21 de kilometri la oră. Diferenţa de viteză este de mai bine de 100 de kilometri la oră faţă de Europa Occidentală. Mai bine ca noi stau şi ţările vecine.
În Serbia, viteza medie a trenurilor de persoane este de 44 de kilometri la oră, cu un kilometru în plus faţă de cele din România. Viteza mică a trenurilor este o problemă şi în Bulgaria, deşi vecinii de la sud de Dunăre stau mai bine ca noi, cu o viteză medie de 47 de kilometri la oră. În Ungaria, viteza medie a trenurilor este de 68 de kilometri la oră, deşi în jurul capitalei Budapesta s-au construit linii de mare viteză, unde se pot atinge viteze de până la 200 de kilometri la oră. Mult mai bine ca noi stau şi ucrainenii, care s-au ales cu o reţea de trenuri de mare viteză cu ocazia organizării Campionatului European de fotbal din 2012. Capabile să atingă viteze de 160 de kilometri la oră, aceste trenuri ucrainene se menţin, totuşi, la o viteză medie de 116 kilometri la oră. În vestul Europei, vitezele medii atinse sunt mult mai mari ca acela din România. Astfel, în Marea Britanie, viteza medie de deplasare este de 105 kilometri la oră, în Franţa, viteza medie la care funcţionează celebrele TGV-uri este de 213 kilometri la oră, în timp ce ICE-urile din Germania călătoresc, în medie, cu 200 de kilometri la oră, atingând frecvent 300 de kilometri la oră pe anumite rute. Proiectele de modernizare a căii ferate au rămas de cele mai multe ori pe hârtie, în ultimii 25 de ani, astfel că România se vede în situaţia de a avea trenuri mai lente ca în perioada comunistă. Pe anumite rute, precum Bucureşti – Galaţi sau Bucureşti – Buzău, durata călătoriei este egală sau mai mare ca aceea din anul 1939.