România poate deveni în 2021 numărul unu în Uniunea Europeană la suprafaţa agricolă certificată bio

21 Iun 2019 • 18:50

România poate deveni în 2021 numărul unu în Uniunea Europeană la suprafaţa agricolă certificată bio, dacă noua Agenţie pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare va funcţiona conform legii şi va certifica cel puţin trei milioane de hectare de păşuni, care nu au văzut niciun gram de chimicale, a declarat pentru AGERPRES Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România.

"România a trăit o istorie neagră pentru că iniţial nu a avut prevăzute deloc subvenţii pe PNDR 2007-2013. Ulterior s-a corectat şi s-au primit din anii 2010-2011 şi de aceea sperăm ca din 2014 şi până în 2020, pe noua programare, subvenţiile pentru agricultura bio să fie corecte şi mult mai mari. Atunci vedeam că până în 2020 România îşi va atinge măcar jumătate din potenţialul bio, adică câteva milioane de hectare certificate. Astăzi, dacă am trece la bio, în trei ani de zile, cât durează perioada de conversie, am putea avea 95% din terenul arabil şi sută la sută din păşuni certificate bio. Avem 5 milioane de hectare cu păşuni, iar cel puţin 3 milioane de hectare nu au văzut nici un gram de chimicale mai înainte de vremea dacilor. România din punct de vedere agricol 90% ar trebui să fie bio", a precizat Marian Cioceanu.

Şeful Bio România a precizat că la ora actuală numărul operatorilor certificaţi se apropie de nivelul anului 2011, adică aproape 11.000, "în condiţiile în care din 2008 a scăzut dramatic", pentru că nu au mai primit subvenţii pe păşuni.

"După un dezastru de PNDR care a fost aprobat în anul 2014, de la 16.500 fermieri am ajuns în 2018 la mai puţin de jumătate. Pare o anomalie, pentru că practic prin PNDR fermierii nu aveau voie să primească subvenţii pe păşune bio. Acum, deşi nu avem încă date oficiale pe 2019, cred că ne apropiem de 11.000 de fermieri, ceea ce era de fapt în 2011, când se triplase numărul de operatori certificaţi. Cert este că după 8 ani am ajuns la nivelul anului 2018. După preluarea mandatului de la Agricultură de către Petre Daea am reuşit cu fostul secretar de stat, Alexandru Potor, care a înţeles problema şi într-un timp foarte scurt au corectat PNDR-ul României. Eu am cerut să urmăm exemplul Bulgariei la politici bio, pentru că ei din 2014 şi-au cuplat subvenţiile de agromediu cu cele bio la păşuni, însă la noi au fost decuplate şi agromediu era de trei ori mai intens subvenţionat decât păşunea bio şi de aceea s-a produs această ieşire masivă din sistem. După această corectură din martie 2018, în numai două-trei luni am avut peste 2.000 de fermieri în plus care s-au înregistrat", a explicat acesta.

În ceea ce priveşte suprafaţa bio certificată în România, şeful asociaţiei de profil a menţionat că aceasta nu a scăzut atât de mult ca numărul operatorilor, deoarece la terenul arabil subvenţiile au crescut faţă de sumele alocate pentru păşuni, iar la ora actuală România înregistrează 350.000 de hectare certificate bio.

"Avem la nivelul anului 2018 circa 350.000 hectare certificate bio, în creştere uşoară faţă de 2017. Dacă agenţia va funcţiona din 2020, aşa cum e prevăzut în lege, eu zic că vom depăşi 1 milion de hectare într-un an, cu mult faţă de cele 500.000 hectare teren agricol certificat bio asumat prin programul de guvernare al PSD. În aceste condiţii, eu consider că în 2021 România poate să devină numărul 1 în Uniunea Europeană la suprafaţa agricolă certificată bio şi să depăşim Spania, care are 2,2 milioane hectare, dar numai dacă noua agenţie care va reglementa şi acest segment bio va funcţiona conform legii", a susţinut Cioceanu.

Preşedintele Bio România a mai afirmat că România continuă să fie un exportator de cereale, aşa cum era în urmă cu mulţi ani, fără a prelucra materia primă, importând tot mai mult produse procesate.

"România din fostul grânar al Europei este acum şi grânar şi porumbar. Mie realmente îmi e ruşine când aud că ne lăudăm cu faptul că suntem pe locul 1 la porumb. Este ca şi cum am spune să suntem pe primul loc la buşteni şi importăm scaune. Exportăm grâu convenţional şi importam o pâine congelată, nu ştim ce conţine, dar o mâncăm ca pâine proaspătă. Eu am propus în urmă cu doi ani pentru a dezvolta procesarea materiei prime un program prin care să se dea până la 15.000 de euro oricărui procesator român care procesează măcar un produs, că este eco sau tradiţional, dar să îl aibă în linia lui de fabricaţie, pentru că dacă a făcut unul îl face şi pe al doilea şi al treilea. Cred că pentru această sumă mulţi procesatori mici şi mijlocii ar fi intrat într-un astfel de program, dar mi s-a spus că nu sunt bani", a menţionat Cioceanu.

În opinia sa, Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se va ocupa nu doar de certificarea suprafeţelor agricole ci şi de consultanţa pe care o va putea oferi fermierilor mici, având totodată o componentă foarte importantă legată de promovare.

"Dacă mamele cu copii mici vor conştientiza că trebuie să caute produse care să protejeze sănătatea copiilor lor, atunci industria alimentară românească se va converti la bio. Până atunci nu prea avem şanse.chiar dacă avem grâu bio. După ce vom avea pentru noi suficienţi biscuiţi bio o să avem şi ce exporta, nu vapoare cu grâu ci containere de biscuiţi ", a subliniat.

Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică Bio România împreună cu Organizaţia Europeană pentru Alimentaţie şi Agricultura Ecologică (IFOAM - EU) au organizat joi şi vineri, la Bucureşti, al 13-lea Congres European Organic, cu ocazia deţinerii Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Congresul din acest an are ca scop nu numai să alimenteze discuţia în legătură cu reforma politicii agricole comune şi modul în care aceasta din urma poate contribui la un sector alimentar sănătos şi la o societate sănătoasă, ci şi să-i angajeze publicul într-o analiza a posibilelor sinergii dintre UE şi statele sale membre, precum şi regiunile şi oraşele sale, atunci când vine vorba de elaborarea unui nou plan organic. De asemenea, un alt obiectiv este de a examina impactul tehnologiilor emergente şi al soluţiilor inovatoare asupra eficienţei şi evoluţiei sectorului ecologic, prin intermediul exemplelor concrete şi al reprezentanţilor din sectorul agroalimentar.

Cioceanu susţine că România s-a aflat în primul pluton din cele 28 de ţări ale UE care au avut onoarea să organizeze un astfel de Congres pe perioada preşedinţiei României la Consiliul UE, dar mai ales să aducă la Bucureşti, de două ori într-un interval de trei luni, preşedinţii celor mai mari organizaţii agricole din Europa - COPA-COGECA pe agricultura convenţională şi IFOAM - EU pe agricultură bio.

IFOM-Eu are ca obiectiv ca până în 2030 circa 50% din terenul agricol al UE să fie certificat bio.

"Acum suntem la o răscruce din punctul meu de vedere în care deciziile politice şi forţa de dezvoltare, cel puţin ale Europei se schimbă. Trăim tranziţia de la factorul economic şi punem în prim plan factorul biologic, de mediu, de păstrare a roadelor de zi cu zi. România este un paradox, deoarece, cu toate probeleme pe care le avem într-adevăr suntem grădina bio a Europei. Suntem un fel de muzeu, un fel de relicvă din perspectiva mediului înconjurător pe care îl avem şi a formelor de relief conservate. România are un potenţial fantastic, dar cu toate acestea sper să nu îi ajungem pe occidentali în chimizarea agriculturii", a concluzionat Marian Cioceanu.

Datele furnizate de leader-ul Bio România arată că la nivel mondial cel mai mare consumator, dar şi importator de produse bio sunt SUA, pe locul doi situându-se Germania.

Din punct de vedere al suprafeţei certificate bio, la nivel european, în 2017, erau certificate circa 12,5 milioane hectare, din care Spania deţine 2,2 milioane hectare, Italia în jur de 1,8 milioane ha, Franţa, Germania şi Anglia cu puţin peste un milion de hectare, dar cel mai mare procent din suprafaţa agricolă certificată bio se înregistrează în Austria cu 24% în 2018 şi probabil va ajunge la 30% în 2019.

Vânzările de produse bio în UE se ridică la 34,3 miliarde euro, China fiind pe primul loc în lume la export de produse bio cu 415 milioane de tone în 2017.