Românii habar n-au ce fac copiii lor pe Internet. Vezi recomandările specialiştilor

Raportul doreste sa ofere politicienilor si departamentelor guvernamentale relevante sfaturi despre cum sa educe si sa protejeze copiii impotriva riscurilor online, cum ar fi agresiunea (cyber-bullying), pornografia si stabilirea de contacte online cu persoane nepotrivite/ periculoase.

Potrivit raportului, copiii romani se situeaza in grupul de tari clasificate drept “noua utilizare, nou risc'. Alaturi de Bulgaria, ei sunt cei care petrec cel mai mult timp pe internet (119 minute zilnic, in comparatie cu media europeana, 88 de minute), desi activitatile lor sunt mai putin variate decat in cazul copiilor din alte tari (7,3 activitati, aproape de media europeana).

De asemenea, copiii romani declara in medie mai putine compente legate de utilizarea internetului sau de siguranta pe internet (de exemplu cum sa salvezi o pagina la favorite sau sa blochezi un utilizator), 3,4 versus 4,2 media europeana.

Acest aspect este extrem de relevant pentru formularea de strategii legate de educatia media si de folosire in siguranta a internetului. Accesul din dormitorul propriu, adesea departe de supravegherea parintilor, completat cu accesul privat, nesupravegheat de pe telefoane mobile constitute factori de risc.

Ca o consecinta directa a nivelului scazut de competente digitale, copiii romani declara in mare masura agresiuni online si expunere nedorita la mesaje cu continut sexual, fiind de asemenea si printre cei mai afectati in cazul acestor experiente neplacute pe internet.

De asemenea, parintii romani sunt printre cei mai neinformati in legatura cu experientele neplacute ale copiilor lor pe internet. Centrele de siguranta pe internet trebuie sa faca mai vizibile informatiile despre riscuri si sa indice metode eficiente de control si mediere parentala, iar in acelasi timp sa le faca usor accesibile si utilizabile.

"Titluri de stiri senzationaliste si confuziile au contribuit la crearea unui climat de neliniste ce domina discursul public despre felul in care copiii utilizeaza noile tehnologii. Panica si frica au innecat adesea dovezile. Portretul care se contureaza din datele EU Kids Online ar trebui sa ghideze scolile, parintii, guvernele, societatea civila, industria IT si copiii insisi in a conlucra pentru a stabili un echilibru intre riscurile si oportunitatile create de noile tehnologii. Cercetarea noastra indica prioritatile bazate pe dovezi pentru directionarea acestui efort innoit", spune coordonatorul proiectului, Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics.

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică rară, la Zidul lui Hadrian: Un mâner vechi de 2.000 de ani arată cât de celebri erau gladiatorii în antichitate

Concluziile si recomandarile specialistilor

1. Copiii au dreptul la protectie si siguranta online, dar trebuie sa isi asume si ei responsabilitatea pentru pastrarea sigurantei si respectarea drepturilor celorlalti pe internet.
2. E important ca cei care formuleaza recomandari legate de siguranta sa puna accent pe oportunitatile si beneficiile legate de utilizarea internetului de catre copii.
3. O noua atentie trebuie indreptata catre cei mai mici utilizatori.
4. Mesajele de siguranta trebuie adaptate noilor modalitati de acces la internet.
5. Suportul educational si competentele digitale sunt necesare pentru cei care nu au progresat foarte mult pe “scara oportunitatilor'.
6. Materialele cu continut online pozitiv pentru copii trebuie sa devina o prioritate in politicile nationale.
7. Competentele legate de siguranta online sunt necesare pentru dezvoltarea rezilientei online.
8. Provider-ii de retele sociale trebuie sa asigure maxima protectie pentru conturile minorilor.
9. Campaniile de informare legate de riscuri online trebuie sa fie proportionale (evitarea mesajelor panicarde) si directionate catre copiii aflati in cel mai mare risc in ce priveste consecintele negative.
10. Informarea parintilor despre riscuri si siguranta online trebuie intensificata.
11. Reactiile legate de expunerea tinerilor la continut sexual online trebuie sa fie adecvate si directionate catre copiii cu cea mai mare probabilitate de a fi suparati sau afectati negativ de aceste expuneri.
12. Reactiile legate de agresivitate sunt necesare in egala masura pentru agresivitatea online si cea offline.
13. Parintii trebuie sa fie mai atenti in legatura cu intilnirile copiilor cu persoane contactate online.
14. Cei care traseaz politici de siguranta trebuie sa fie atenti la noile riscuri, mai ales cele rezultate din contacte personale (peer-to-peer).
15. Campaniile de informare trebuie sa evidentieze in mesajele de siguranta si strategii de coping, de depasire a experientelor neplacute, punand accent pe sustinerea din partea parintilor, prietenilor si profesorilor, dar si pe utilizarea mecanismelor online (de ex. Butonul de raportare abuz).
16. Competentele practice de mediere parentala trebuie sa fie parte integranta a procesului de informare a parintilor.
17. Software-ul pentru control parental trebuie sa ia in calcul nevoile, cunostintele si interesele parintilor pentru imbunatatire si dezvoltare de solutii tehnice mai practice si mai eficiente.
18. Nivelurile de mediere profesorala sunt ridicate dar ar putea creste, din moment ce o mare parte din copii nu primesc indrumari din partea profesorilor. Din moment ce scolile sunt cele care au resurse pentru a ajunge la toti copiii, ele ar trebui sa aiba cea mai mare responsabilitate in atingerea “celor greu de atins'.
19. Industria IT trebuie sa fie activa in promovarea sigurantei pe internet si a unei educatii legata de siguranta intr-o maniera vizibila si eficienta.
20. Recomandari cross-nationale: mai mult access prin broadband va duce la mai multe riscuri, dar nu la mai multe oportunitati, in sensul ca un acces mai bun va aduce mai multe riscuri decat se pot adresa eficient de catre politicieni. In tarile in care copii au mai multi ani de educatie si unde sunt mai multe calculatoare in scoli, competentele digitale sunt mai ridicate, prin urmare educatia are un rol pozitiv in promovarea competentelor digitale si a cetateniei active in sens larg.

Intre 2009 si 2011, EU Kids Online II a desfasurat o cercetare empirica in 25 de tari europene cu esantioane reprezentative nationale de cate 1000 de copii cu varsta intre 9 si 16 ani, precum si unul dintre parintii lor. Rezultatul a fost o baza de date riguroasa, comparativa, care ofera date cantitative despre utilizarea internetului de catre copiii din Europa. Coordonat de Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics and Political Science, proiectul a beneficiat de un grup de management experimentat, de un grup consultativ international si de competenta multidisciplinara a echipelor din cele 25 de tari.