"Romănii, luaţi drept cobai!"

Profesor in biologie moleculară, Gilles-Eric Seralini, specialist in organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucureşti in perioada 25-29 octombrie.

Profesor in biologie moleculară, Gilles-Eric Seralini, specialist in organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucureşti in perioada 25-29 octombrie.

Organismele modificate genetic (OMG) au fost dezvoltate in anii ’80 pentru a inlocui la scară mondială plantele de bază ale alimentaţiei animale şi umane. In prezent se cultivă soia şi porumb MG in proporţie de peste 99%, in rest bumbac şi rapiţă. La ce servesc? "Plantele transgenice servesc la absorbţia sau fabricarea - fără să moară - a unor pesticide, ne spune Séralini. "Sunt deci plante concepute să conţină pesticide, care pot insă prezenta riscuri pentru sănătate." Culturile high-tech au fost introduse pe scară largă in SUA in urmă cu zece ani. La sfărşitul anilor ’80, concerne transnaţionale producătoare de pesticide - Monsanto, BASF, Syngenta, Bayer şi filialele lor - au inceput să fabrice seminţe modificate genetic (MG).

Monsanto deţine astăzi brevetul pesticidului total Roundup. "Vănzările de Roundup, principalul erbicid din lume (comercializat impreună cu seminţele MG - n.r.), au crescut. Soia modificată genetic a fost creată pentru a tolera Roundup." Erbicidul nu distruge plantele transgene datorita faptului că " soia se imbibă ca un burete" cu Roundup.

Soia MG nu este cultivată in UE, unde poluarea apelor cu acest tip de pesticide este deja foarte importantă, apreciază expertul. In cazul porumbului transgenic, de tip Bt (Bacillus thuringiensis), suprafeţele cultivate in Europa sunt de o sută de ori mai mici decăt cele biologice. "Planta produce mult insecticid care nu apare in bilanţul firmelor". In Romănia se cultivă soiul de porumb (bt) MON 810.

LIPSA DE TRANSPARENŢĂ. Ce teste fac companiile pentru a dovedi că produsele lor nu sunt periculoase pentru oameni? "Din păcate", ne răspunde Seralini, "ştiind că sute de milioane de oameni vor mănca aceste alimente toată viaţa, este un scandal că nu sunt testate pe cobai mai mult de trei luni. Animalelor nu li se ia sănge şi nu li se analizează organele. In plus, testele au fost ascunse." Directiva CEE/1829/2003 a intrat in vigoare in 2004, obligănd firmele să testeze propriile produse modificate genetic şi să publice rezultatele. Monsanto a refuzat să le publice. Cu expertiza cercetătorilor Gilles-Eric Séralini şi Arpad Puzstai, Greenpeace Germania a căştigat, in aprilie 2005, un foarte mediatizat proces impotriva concernului, la Curtea de Apel din Münster. "Noi am reluat testele făcute de Monsanto şi am arătat, publicănd rezultatele in revista ştiinţifică internaţională Archives Of Environmental Contamination and Toxicology (www.springerlink.com/content/02648wu132m07804/fulltext.html), că indicau semne de toxicitate pe ficatul şi rinichii animalelor. Ca şi cănd ar exista un fenomen de otrăvire, de exemplu din cauza efectelor nedorite ale insecticidului produs de porumb".

CETĂŢENI CRITICI. In UE singura plantă transgenică cultivată in vederea comercializării este porumbul. In Germania şi Franţa au existat deja numeroase cazuri de culturi convenţionale şi/sau bio, contaminate cu OMG. In lipsa unei legislaţii clare, in ultimii ani, numărul litigiilor intre agricultori a crescut. Cetăţenii europeni nu acordă credibilitate instituţiilor UE. Cer decizii transparente şi probele lipsei de periculozitate a OMG. Circa 75% dintre europeni refuză consumul de alimente transgenice. (Institutul CSA, oct. 2006). Şi in Romănia? "Consumatorii şi agricultorii romăni nu trebuie să fie luaţi drept şobolani de laborator. Inainte de-a eticheta produsele şi mai ales de a mănca OMG, trebuie făcute teste serioase", conclude profesorul Séralini, care va ţine azi, la ora 11:00, o conferinţă de presă la Societatea Romănă de Radiodifuziune. Publicul interesat este binevenit, anunţă organizatorii: Fundaţia Romănia şi Greenpeace.