Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scandalul iscat în jurul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la sesizarea trimisă Avocatului Poporului în legătură cu declaraţiile de avere şi de interese a atins ieri cote fierbinţi. CSM nu acceptă botniţă şi spune că situaţia a fost inflamată "absolut gratuit".
Scandalul iscat în jurul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la sesizarea trimisă Avocatului Poporului în legătură cu declaraţiile de avere şi de interese a atins ieri cote fierbinţi. CSM nu acceptă botniţă şi spune că situaţia a fost inflamată "absolut gratuit".
"Ce a făcut CSM? A sesizat faptul că s-ar putea să fie vorba de o problemă de natură constituţională. Care este gravitatea situaţiei? Doriţi botniţă CSM-ului, atunci când Constituţia este încălcată aproape zilnic? Aşa ceva nu veţi avea, cel puţin nu de la actualul CSM", a declarat ieri judecătorul Dan Lupaşcu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii(CSM). Oficialul a participat la conferinţa de presă organizată de conducerea CSM pentru a lămuri circumstanţele în care Consiliul a sesizat Avocatul Poporului cu privire la "aparenţa de neconstituţionalitate" a unor texte normative din Legea de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate(ANI), privitoare la declaraţiile de avere şi de interese.
Desfăşurarea de forţe
Reacţia CSM a fost generată de acuzele lansate la adresa întregului Consiliu, dar mai ales la cea a preşedintelui ei, Lidia Bărbulescu, acuze precum netransparenţa ori încercarea de a bloca activitatea ANI. Au venit în faţa jurnaliştilor doi judecători şi un procuror: preşedintele Consiliului, Lidia Bărbulescu, vicepreşedintele CSM, procuror Graţiana Isac, şi membrul CSM Dan Lupaşcu, fost şef al Consiliului pe vremea când magistraţii aveau de furcă cu fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu. În esenţă, cei trei magistraţi au ţinut să puncteze că forul suprem al justiţiei nu boicotează ANI, dimpotrivă, o susţine, dar prevederile privind publicitatea declaraţiilor de avere ar trebui să protejeze date personale precum adresa de domiciliu, deoarece "au fost magistraţi care au avut de suferit din cauza sincerităţii lor", fiind victime ale unor infractori. Întrebată de ce a fost criticată de Curtea Constituţională, dar şi de preşedintele României pentru că ar fi încercat CSM să stopeze activitatea ANI, Lidia Bărbulescu a precizat: "S-au inflamat absolut gratuit. Dacă mă întrebaţi de ce şi de unde nu am un răspuns. Dar dumneavoastră (n.r – jurnaliştii) sunteţi în măsură să mi-l daţi, pentru că vă ştiu oameni cu experienţă. Dacă această chestiune ar fi fost să constituie o preocupare a noastră, probabil că am fi făcut demersul mai demult, să scăpăm de foarte multele atribuţii pe care Legea 144 le conferă Consiliului. Ei bine, nu s-a întâmplat aşa".
S-a pornit de la întrebarea unui magistrat
Lidia Bărbulescu a explicat că acţiunea CSM are la bază o solicitare a unui magistrat care a pus o întrebare CSM-ului încă din vară – după ce Consiliul a transmis o circulară la parchetele şi instanţele din ţară pentru a-i soma pe magistraţi să respecte termenul de predare a acestor declaraţii (15 iunie). Omul voia să ştie dacă prevederile Deciziei 453 din 16 aprilie a Curţii Constituţionale se extind şi asupra obligaţiei de a depune declaraţia de avere cu referire la caracterul public al unor date din aceste declaraţii. Magistratul şi-a primit răspunsul: nu, nu se pot extinde. Însă, atât comisia Juridică a CSM, cât şi plenul, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi (17), au decis să sesizeze totodată Avocatul Poporului, pentru a se lămuri chestiunea publicităţii datelor personale ale magistraţilor, mai exact cu privire la art. 10 literele e şi f din Legea ANI. Ea a menţionat că dacă această problemă nu le este clarificată magistraţilor, aceştia, în cazul necompletării declaraţiilor de avere, puteau fi sancţionaţi administrativ, dar şi disciplinar. A fost vorba totuşi şi de greşeala unui consilier care conţinea şi alte considerente, preluate dintr-o decizie a Curţii Constituţionale.
