x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Scara lui Dumnezeu

Scara lui Dumnezeu

de Dana Andronie    |    04 Oct 2010   •   00:00
Scara lui Dumnezeu

De ce ridicăm statui? De ce avem cimitire? De ce-i comemorăm pe cei care nu mai sunt? Răspunsul este acelaşi: ca să nu uităm de noi. Pe noi ne întărim, ne "updatăm", atunci când ne amintim de trecut. În felul acesta nu ne pierdem identitatea, dizolvându-ne în specie. Pentru că, altfel, "din pământ venim, în pământ ne ducem". Vorbim o limbă, avem o tradiţie, avem un patrimoniu de valori. Comemorându-le, ne mai îndreptăm coloana, care tinde să devină flască, fără schelet intern, ca braţul unei moluşte.

Aşa cum, ca fiinţe biologice, nu ne autonaştem, nici cultural nu apărem din neant. Valorile care ne-au precedat sunt treptele pe care am păşit ca să ajungem unde suntem. Fără aceste trepte nu mai ştim nimic: nici cine suntem, nici de unde venim, nici încotro mergem. Personalităţile pe care le cinstim constituie scara lui Dumnezeu spre împlinirea noastră.
La cea de-a doua ediţie a Festivalului Artelor Bucureşti, Asociaţia Culturală Maria Domina aduce un omagiu maestrului Ştefan Iordache şi îi invită luni, 11 octombrie, la Sala Palatului pe toţi admiratorii marelui artist la un spectacol impresionant ce va cuprinde proiecţii video cu cele mai apreciate momente din cariera sa.

Jurnalul Naţional îşi propune ca în această săptămână să-i cinstească memoria lui Ştefan Iordache cu ajutorul unor personalităţi care i-au fost apropiate. Începem cu reputatul regizor Alexandru Tocilescu: "Pentru mine, Ştefan şi Mihaela au avut aceeaşi valoare, aceeaşi importanţă în existenţa mea. Nu pot să separ cele două persoane care de fapt s-au urmat una pe alta într-o ordine aleatorie. În mintea şi în inima mea au fost împreună şi împreună vor fi, până când voi ajunge şi eu să fiu alături de ei, aşa cum am fost o bună bucată din viaţă. Aveam o nevoie imensă să comunic cu ei. Pur şi simplu să povestim, să bârfim, să analizăm lucrurile, oamenii, faptele, arta... Legăturile «teatrale» au fost mai puţin importante decât cele sufleteşti.

Ştefan se îndepărtase de societate. Iniţial mă gândisem să vă răspund într-o singură propoziţie: «Voi, societatea română, nu l-aţi meritat pe Ştefan Iordache, cum nu i-aţi meritat nici pe George Enescu, nici pe Constantin Brâncuşi, nici pe Eugen Ionescu...». Suntem o ţară care îşi respinge valorile, o ţară care nu le apreciază, drept pentru care nu le merită... Mă simt respins ca şi cei enumeraţi mai sus şi probabil că voi avea acelaşi destin. Toţi şi-au făcut treaba până la capăt, că societatea s-a căcat în capul lor este altceva... Uneori, să fii român este un act de eroism".

P.S.: Festivalul Artelor Bucureşti este singurul festival susţinut 100% de public. Biletele sunt puse în vânzare în reţeaua Vreau Bilet, et. 2 Unirea Shopping Center, la Carrefour Feeria - Băneasa Shopping City, Palatul Naţional al Copiilor, Sala Palatului, Real Vitan şi online pe www.vreaubilet.ro.

×
Subiecte în articol: observator