Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ATENŢIONARE ● Autorităţile trag un semnal de alarmă
Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi mai
vizibile în anii următori.
Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi mai
vizibile în anii următori.
ATENŢIONARE ● Autorităţile trag un semnal de alarmă
Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi mai
vizibile în anii următori.
Schimbările climatice rapide din mediul înconjurător sunt cauzate în principal de creşterea populaţiei globului, de creşterea ratei de consum a resurselor şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei cauzată de efectul de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico-sociale.
MONITORIZĂRI. Observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra unor parametri climatici şi a efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale produse pe teritoriul României care susţin ipoteza schimbărilor climatice: în ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale; apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România (la 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă); aridizarea climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii (temperaturi extreme – la data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu 43,5°C şi Bucureşti 42,4şC; ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale – ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii); creşterea duratei perioadelor secetoase din cauza schimbărilor climatice, respectiv a variabilităţii pronunţate a regimului hidrologic de la un an la altul; creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale (şase inundaţii catastrofale au fost înregistrate în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%); producerea celei mai mari viituri pe Dunăre în aprilie-mai 2006; creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1.200 m3/s; descreşterea grosimii gheţarului de la Scărişoara cu 150 cm în ultimii 100 de ani; creşterea nivelului Mării Negre.
RECOMANDĂRI. Autorităţile s-au gândit la măsurile care trebuie să se ia în România: stabilirea şi menţinerea unui sistem de monitoring integrat; îmbunătăţirea calităţii apei; cartarea zonelor cu risc la inundaţii; cooperare la nivel de bazine hidrografice şi estimarea costurilor de investiţii – includerea unei marje de rezervă pentru monitorizarea schimbărilor.
Încălzirea globală afectează deja şi ţara noastră. Specialiştii de la Apele Române au făcut o analiză a râurilor din ţară şi au constatat că acestea sunt deja afectate de schimbările climatice, efectele urmând a fi mai
vizibile în anii următori.
Schimbările climatice rapide din mediul înconjurător sunt cauzate în principal de creşterea populaţiei globului, de creşterea ratei de consum a resurselor şi de schimbări ale tehnologiilor şi ale organizării politico-sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei cauzată de efectul de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităţilor economico-sociale.
MONITORIZĂRI. Observaţiile şi măsurătorile efectuate asupra unor parametri climatici şi a efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale produse pe teritoriul României care susţin ipoteza schimbărilor climatice: în ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenţă tendinţa globală de încălzire pe teritoriul României, cu creşterile cele mai mari în zonele industriale; apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România (la 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinţe şi retezat arborii din pădurea din zonă); aridizarea climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de temperatură şi precipitaţii (temperaturi extreme – la data de 5 iulie 2000 la staţia Giurgiu 43,5°C şi Bucureşti 42,4şC; ploi foarte intense căzute pe suprafeţe mici care produc efecte catastrofale – ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucureşti în perioada 21-22 septembrie 2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitaţii); creşterea duratei perioadelor secetoase din cauza schimbărilor climatice, respectiv a variabilităţii pronunţate a regimului hidrologic de la un an la altul; creşterea frecvenţei producerii inundaţiilor catastrofale (şase inundaţii catastrofale au fost înregistrate în anul 2005 cu o probabilitate de producere între 1% şi 0,5%); producerea celei mai mari viituri pe Dunăre în aprilie-mai 2006; creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1.200 m3/s; descreşterea grosimii gheţarului de la Scărişoara cu 150 cm în ultimii 100 de ani; creşterea nivelului Mării Negre.
RECOMANDĂRI. Autorităţile s-au gândit la măsurile care trebuie să se ia în România: stabilirea şi menţinerea unui sistem de monitoring integrat; îmbunătăţirea calităţii apei; cartarea zonelor cu risc la inundaţii; cooperare la nivel de bazine hidrografice şi estimarea costurilor de investiţii – includerea unei marje de rezervă pentru monitorizarea schimbărilor.
Concept de amenajare a apelor
Noul concept de amenajare a râurilor are la bază principiile dezvoltării durabile care pleacă de la ideea că "apa este o moştenire care trebuie apărată, păstrată şi tratată ca atare". Directiva Cadru pentru Apă şi Directiva privind Evaluarea şi Managementul Riscului la Inundaţii promovează un nou concept privind amenajarea râurilor, având ca obiective principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic.
Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi faună.
Astfel, se creează spaţii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea unor zone umede, realocarea digurilor unor zone de retenţie cu inundare controlată, a unor braţe secundare etc., precum şi noi spaţii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta ecosisteme care oferă condiţii pentru flora şi faună.
