Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă se va alătura sistemului antirachetă al NATO, Danemarca va deveni o ţintă. Pe scurt, aşa sună avertismentul ambsadorului rus la Copenhaga.
El a avertizat sâmbătă statul scandinav să nu se alăture sistemului antirachetă al SUA şi NATO pe care Moscova îl consideră o ameninţare, iar în replică oficialii danezi au calificat aceste preocupări drept inacceptabile sau chiar necugetate, relatează DPA şi The Independent.
“Nu cred că danezii sunt pe deplin conştienţi de consecinţele alăturării Danemarcei la sistemul antirachetă condus de american”, a apreciat Mihail Vanin într-un articol de opinie publicat de cotidianul Jyllands-Posten. “Dacă se va întâmpla acest lucru, navele daneze vor deveni ţinte pentru rachetele nucleare ruseşti”, a adăugat el.
“Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita”, a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press.
“Pur defensiv”
Sistemul antirachetă este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia, a precizat, la rândul său, şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu, exprimând solidaritatea deplină cu Danemarca. “Sistemul antirachetă este pur defensiv, aşa cum este definit de Carta Naţiunilor Unite, şi nu are nimic de-a face cu Rusia”, a scris, sâmbătă seara, pe Twitter, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
“Este inadmisibilă ameninţarea de a folosi forţa împotriva unui stat membru NATO”, a mai scris Aurescu, exprimându-şi “deplina solidaritate cu Danemarca, aliat al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice”.
Sistemul antirachetă este de mult timp un măr al discordiei între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică, din care Danemarca face parte.
Moscova consideră sistemul în cauză o ameninţare la echilibrul strategic al continentului, în timp ce NATO a precizat că acesta va oferi protecţie împotriva aşa-numitelor state paria.
“Danemarca ar deveni parte a ameninţării împotriva Rusiei, ar fi mai puţin paşnică şi relaţiile cu Rusia ar fi afectate”, a adăugat Vanin.
Replica daneză
Ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, a spus că remarcile au fost “inacceptabile”, adăugând că “Rusia ştie foarte bine că scutul antirachetă al NATO este defensiv şi nu este îndreptat împotriva sa”. “Suntem în dezacord în multe puncte cu Rusia, dar este important ca situaţia să nu escaladeze”, a declarat Lidegaard pentru Jyllands-Posten.
Danemarca a anunţat în august că intenţionează să echipeze una dintre fregatele sale cu un radar pentru a participa la sistemul antirachetă.
Avertismente
Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, avertiza în urmă cu două săptămâni, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Tratatul, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul INF.
Ce spun americanii
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.
Acum, Statele Unite au declarat că sunt de partea Danemarcei şi condamnă declaraţiile făcute de ambasadorul Rusiei privind participarea la sistemul antirachetă, a declarat reprezentantul american în Copenhaga, Ruffus Gifford. “Astfel de afirmaţii nu inspiră încredere şi nu contribuie la pace şi stabilitate”, a reacţionat ambasadorul SUA, Ruffus Gifford, într-un mesaj transmis prin Twitter.
Ce înseamnă scutul de apărare antibalistică
Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite.
Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.
