În aceste dosare, prim-procurorul a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi. În cursul anilor 2006-2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării acestor autoturisme, procurorul Apostu a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing. Pe 5 august 2010, Apostu a primit de la ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu un plic conţinând suma de 400 euro şi ulterior suma de 1.500 lei în scopul soluţionării favorabile a unui dosar penal referitor la cercetarea unei persoane pentru mai multe infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice. În acest sens, procurorul a sustras din dosar două declaraţii, le-a remis lui Tiberiu Narcis Popescu pentru a fi distruse, iar ulterior a ataşat la dosar alte două declaraţii scrise de soţii Sebastian Dumitru şi Mihaela Cârstea după dictarea ofiţerului SRI şi potrivit îndrumărilor lui Apostu. În plus, Apostu a menţionat în fals pe cele două declaraţii că au fost date în luna ianuarie 2010 în faţa unui agent de poliţie, aplicând ştampila parchetului pe care îl conducea. De asemenea, soţii Cârstea s-au implicat şi în procurarea sumelor de bani remise lui Apostu. Pe 27 septembrie 2010, Apostu a acceptat să primească de la ofiţerul SRI Popescu o sumă de bani pentru a soluţiona favorabil un dosar penal în care o persoană era cercetată pentru ucidere din culpă. Cuantumul sumei de bani urma a fi comunicat după studierea dosarului respectiv.
În perioada septembrie-octombrie 2010, procurorul Apostu, în înţelegere cu ofiţerul SRI, a stabilit să întocmească unei persoane un dosar penal, în mod fictiv, în scopul de a o determina să achite unui prieten al ambilor inculpaţi o datorie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, dar care nu fusese supusă executării silite. Cei doi au stabilit ca, după plata datoriei, să primească de la prietenul lor echivalentul a 20% din valoarea sumei recuperate. De asemenea, în perioada august-septembrie 2010, Apostu a primit de la două persoane produse alimentare şi a solicitat de la o altă persoană suma de 2.000 de euro pentru a soluţiona favorabil două dosare penale privind infracţiuni rutiere.
În aceeaşi perioadă, procurorul a primit băuturi alcoolice de la o persoană pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Judecătoriei Sibiu în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile acestei persoane într-un dosar civil. Pe 30 septembrie 2010, în timp ce se afla în biroul său, procurorul Apostu i-a indicat unei persoane declaraţiile şi apărările pe care trebuia să le susţină la Poliţia Sibiu pentru a scăpa de orice sancţiuni penale, în condiţiile în care era cercetat pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală. În plus, în cursul lunii octombrie 2010, Apostu a primit de la inculpatul Nicolae Boţa o sumă de bani în valută lăsându-l să creadă că va soluţiona în mod favorabil un dosar penal în care soţia lui Boţa era cercetată pentru infracţiunea de înşelăciune. În acest sens, i-a cerut poliţistului care instrumenta dosarul să-i înainteze dosarul cu o propunere de netrimitere în judecată. De asemenea, Apostu a dispus într-un număr de 56 de dosare penale soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte. În unele cazuri, acesta a falsificat prin imitaţie semnăturile unor procurori iar în alte cazuri a aplicat semnătura sa în locul lor. În plus, Apostu a respins şi plângerile formulate de părţi împotriva soluţiilor dispuse tot de el în unele din aceste dosare. În vederea confiscării, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor sume bani şi aparţinând inculpaţilor.
Pe 20 şi 21 octombrie 2010, Secţia pentru procurori a CSM a încuviinţat măsura reţinerii şi arestării magistratului procuror. În data de 27 octombrie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus arestarea preventivă pentru o durată de 30 de zile a procurorului şi ofiţerului SRI.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Constanţa, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat această instanţă ca instanţă competentă să judece cauza în fond şi egală în grad Curţii de Apel Alba Iulia, la solicitarea Serviciului Teritorial Alba Iulia al DNA.
Citește pe Antena3.ro


