Soluţii pentru copiii cu probleme

Un studiu lansat astăzi de Organizaţia "Salvaţi copiii" arată că sistemul românesc de sănătate mintală pentru copii este orientat prea mult spre medicaţie şi prea puţin spre terapie. Cercetarea "Analiza serviciilor de sănătate mintală pentru copiii din România" mai arată că sistemul suferă şi din cauza lipsei acute de specialişti şi de lipsa colaborării cu specialiştii din educaţie şi protecţie socială. Organizaţia "Salvaţi copiii" recomandă deblocarea şi scoaterea la concurs a posturilor din centrele de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi, spitale sau secţii de psihiatrie, decontarea serviciilor de psihoterapie de către Casa de Asigurări de Sănătate şi dezvoltarea de programe specifice adresate copiilor cu risc.

"Concluziile nu sunt deloc fericite, din păcate, şi pot fi grupate pe mai multe paliere. În primul rând, serviciile sunt concentrate la nivel de spital de psihiatrie, unde rareori părintele îşi duce copilul, unde ajung, cel mai adesea, patologiile foarte grave nu neapărat cele mai frecvente, unde ne ducem atunci când nu mai avem altă soluţie şi unde intervenţia este bazată, în mare măsură, pe educaţie. Nu se face terapie, nu se lucrează în echipă terapeutică complementară, respectiv psiholog, psihiatru, asistent social", a precizat Diana Stănculeanu, coordonatorul proiectului. Specialistul mai atrage atenţia şi asupra faptului că în România există aproximativ 200 de psihiatri specializaţi în psihiatria copilului, ceea ce este total insuficient dacă ne raportăm la populaţia minoră a ţării, care numără peste patru milioane de copii. "Sunt judeţe întregi care au un singur psihiatru de copii. Avem o populaţie de patru milioane de copii din care, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 20 la sută deci aproximativ 900.000, au risc de a face o tulburare de sănătate mintală", mai arată coordonatorul proiectului.

Cele mai frecvente tulburări psihice la copii sunt cele din categoria anxietăţii, care nu sunt atât de invalidante încât să presupună internare şi medicaţie, dar care afectează calitatea vieţii copilului zi de zi la şcoală şi în familie. După anxietate urmează depresia şi ADHD-ul, copiii cu autism şi copiii cu probleme de comportament care ar putea merge ca şi gravitate până la tulburări de conduită.

"E nevoie de soluţii care să vină de la nivelul instituţiilor centrale. Avem de doi ani în lucru o strategie de sănătate mintală pentru copii şi adolescenţi care nu a fost finalizată. Avem ministerele care subfinanţează în mod flagrant toate cele trei sisteme: educaţie, sănătate şi protecţie socială. E nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie de la nivel central până la nivel local pentru a găsi soluţii pentru această problemă. Sunt probleme care ar putea fi rezolvate precoce, sau identificate foarte repede dacă spre exemplu medicul pediatru, unde părintele se duce frecvent, ar avea competenţe pe sănătate mintală. Dar nu au", a mai declarat Diana Stănculeanu.