Solyom, pe sol românesc

HARGHITA  •  GĂLCEAVA LINGVISTICĂ L-A ADUS CU MAŞINA PE PREŞEDINTELE UNGARIEI ÎN ROMĂNIA.
Două zile de inflamare pe ruta Bucureşti – Budapesta şi retur l-au adus pe şeful statului ungar cu maşina mică în Harghita, unde a participat la manifestările prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Şeful statului ungar a ajuns ieri în România, mai precis în judeţul Harghita, şi nu azi, aşa cum se anunţase iniţial, programul vizitei sale fiind modificat în ultimul moment, după cum relatează Agerpres.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Preşedinţiei Republicii Ungare, decizia lui Solyom Laszlo de a veni mai repede în România a fost luată după ce "autorităţile aeriene române au retras acordul de aterizare pe aeroportul de la Târgu-Mureş". Cu toate astea, directorul Aeroportului "Transilvania" din Târgu-Mureş, Petru Ştefan Runcan, a declarat pentru Agerpres că aeronava cu care trebuia să sosească preşedintele Ungariei – un avion militar AN 26, aparţinând Armatei Ungariei – a primit culoar de zbor din partea Autorităţii Aeronautice Civile Române şi a Ministerului Apărării Naţionale pentru duminică după-amiază.

FĂRĂ PROTECŢIE ROMĂNEASCĂ. Solyom Laszlo a trecut prin Vama Borş, dar nu a solicitat protecţie din partea autorităţilor române, precizează Antena 3. El a ajuns în cursul după-amiezii de ieri în localitatea harghiteană Cozmeni, unde a fost întâmpinat de liderul UDMR, Marko Bela, de preşedintele CNMT, europarlamentarul Tökes Laszlo, de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, şi de primarul localităţii, Bodo David. De acolo, preşedintele ungar s-a îndreptat, pe o ninsoare puternică, spre Vârful Nyerges, cu o coloană oficială formată din 13-14 maşini şi antemergător, unde a participat la inaugurarea monumentului comemorativ comandat chiar de el în urmă cu un an şi amplasat lângă celelalte ridicate de judeţele înfrăţite cu Harghita în memoria eroilor martiri de la 1848.  În localitate a fost arborat drapelul Ungariei, alături de cele ale UE şi României, aşa cum se obişnuieşte de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni sau de alte sărbători ale maghiarilor. Pe Vârful Nyerges, sute de oameni s-au adunat încă de după prânz, acolo fiind prezenţi husari, localnici îmbrăcaţi în veşminte ale vechilor huni, cu drapele ale Ungariei, ale Ţinutului Secuiesc şi arpadiene, cu dungi verticale alb-roşii, relatează corespondentul Mediafax.

CHICHIŢE DE TRADUCERE. Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat sâmbătă că autorităţile de la Budapesta au anunţat partea română despre deplasarea preşedintelui Solyom printr-o notă în care se făcea referire la "vizita privată a preşedintelui Ungariei în autoguvernarea Harghita". Autorităţile române au transmis preşedintelui Ungariei că vizita sa nu ar fi oportună în această perioadă, având în vedere intenţia acestuia de a susţine ideea autonomiei teritoriale, în contextul manifestărilor de la 15 martie, declarau, pentru Mediafax, surse oficiale.

Apariţia expresiei "autoguvernarea Harghita" în nota despre vizita preşedintelui Ungariei în România a fost cauzată de "traducerea inabilă din partea Ambasadei Ungariei la Bucureşti", a declarat, la rândul său, sâmbătă, pentru Mediafax, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei, Laszlo Borbely, explicând că în limba maghiară se foloseşte conceptul din limba engleză de "self-governement", şi nu cel uzitat în limba română, respectiv sintagma din limba franceză "autonomie locale".

DISCURS. Preşedintele ungar a afirmat, în discursul ţinut pe Vârful Nyerges, că "este bine să fii maghiar aici" şi a spus că amintirea luptei purtate acolo "îi îndeamnă la unitate pe secuii din Ciuc". El a spus că sărbătoarea naţională nu poate fi dispusă de stat şi că ea nu poate fi "ştearsă" din inimi cu forţa. Solyom a făcut referire la un poet maghiar care a numit acest loc "Termopile secuiesc" şi a spus că "aici ne amintim de spartani", care "au făcut ce a cerut patria". Solyom a coborât ulterior la monumentul comemorativ al eroilor martiri şi a depus o coroană de flori.

"O sărbătoare naţională nu poate fi, din punctul de vedere al unei autorităţi statale, nici decretată, nici anulată; ea va fi sărbătoare doar dacă este primită de sufletul poporului, o sărbătoare naţională este asemenea unei uriaşe creaţii: este capabilă să influenţeze peste secole doar dacă urmaşii abordează mereu problemele cuvenite (...) Sângele vărsat în 1848 pentru libertate şi autonomie va rodi. (...) Cel mai important este că suntem împreună. Cel mai important este că în ciuda tuturor piedicilor sărbătorim împreună. Aceasta reprezintă întotdeauna convieţuirea, ocazia plină de bucurie a dăinuirii comunităţii noastre. În astfel de ocazii, retrăirea trecutului nostru maghiar este un simţământ înălţător"
Laszlo Solyom: