Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Da, titlul suna extrem de comercial, insa in spatele lui se afla un sondaj serios care incearca sa intre in profunzimea lucrurilor. Asa ca daca va asteptati ca mai jos sa cititi bancuri, veti fi dezamagiti.
Sondajul "Valorile romanilor" realizat in luna mai 2012 de CCSB pentru Intact Media Group, la propunerea echipei de marketing Intact Media Group si sub supervizarea conceptuala a d-nului prof. Vintila Mihailescu, si-a dorit sa identifice elementele distincte din imaginarul colectiv in privinta valorilor impartasite de romani.
Operational vorbind, sondajul si-a propus sa raspunde la intrebari precum: Ce inseamna Romania pentru romani?; Care sunt valorile romanilor? La nivel general? Dar articulat in marile domenii ale vietii?; Care sunt predispozitiile valorice la adresa urmatoarelor mari falii de tensiune valorica: risc, munca, determinism, control, libertate, egalitate, religie, educatie, competitie, colaborare / capital social, tensiunea dintre responsabilitatea individuala si sprijinul social; Ce inseamna "traditie" in mintea romanilor? Cat de importanta este religia pentru romani?
Directia tarii
Dupa un scurt intermezzo de revenire la o oarecare normalitate generat de transferul puterii executive catre USL, transfer care se intimpla chiar in perioada realizarii sondajului, in momentul de fata (inceputul toamnei 2012) opinia publica s-a intors din nou la sentimente critice fata de situatia generala a tarii. 70% din romani sunt nemultumiti de directia in care merg lucrurile. Cu siguranta esecul referendumului de demitere are un cuvant de spus in aceasta inrautatire.
Autoperceptie financiara
Structura stabila a autoperceptiei financiare. Aprox. 70% dintre romani se considera nici prea prea, nici foarte foarte, pozitionindu-se in zona medie a scalei "sarac" ... "bogat". Aproximativ un sfert dintre romani se considera saraci. Doar 5% se pozitioneaza inspre capatul "bogat".
Aceasta reflecta pe de o parte situatia materiala precara a populatiei, stiut fiind ca din punct de vedere al nivelului de trai sintem printre tarile cele mai sarace din Europa.
Insa la nivel valoric este foarte posibil sa reflecte si o prudenta atitudinala specifica unei culturi traditionale, pre-moderne, taranesti, care pune accentul pe autarhie, reticenta comunicationala si pe o respingere a modelului valoric al cresterii ("big is better") specifice modernitatii capitaliste.
Mandria de a fi roman
Spre deosebire de stereotipul comunicational vehiculat de regula in mass-media, romanii in marea lor majoritate declara ca sunt mindri ca sint romani.
Nivelul de 84% este cel de saturatie, de cvasi-totalitate cunoscut din distributiile paretiene in cazul multor fenomene sociale. Semnificativ de asemenea ponderea majoritara (56%) a celor care declara ca sint "foarte mindri".
"Pestisorul de aur"
Structura de nevoi identificata prin intrebarea "Ca in poveste, ati prins pestisorul de aur si acesta va poate indeplini trei dorinte ca sa ii dati drumul. Care ar fi cele trei dorinte pe care i le cereti pestisorului de aur sa vi le indeplineasca?", cu intrebari spontane multiple, reflecta de maniera predictibila structura propusa de Maslow in teoria "piramidei trebuintelor".
Astfel, nevoile bazale sunt cele care primesc partea leului in distributia raspunsurilor. Cele mai multe sunt cele legate de siguranta personala ( "sanatate", "liniste / pace / intelegere intre oameni"), urmate de siguranta materiala ("trai mai bun", "locuri de munca", "venituri mai mari", "bani", "locuinta"). Urmeaza ca pondere mai redusa cele din palierele intermediare de trebuinte, care incep sa preocupe de-abia dupa satisfacerea primului nivel, cel de baza: apartenenta - "familie / intelegere in familie", "sa fie copiii realizati"
De-abia dupa satisfacerea si acestor trebuinte si dupa epuizarea asa-ziselor nevoi "de deficienta", vine rindul, deocamdata de maniera reziduala tinind cont de ponderea raspunsurilor din total, a nevoilor de implinire personala, post-materiale si post-afectiune: stima / auto-actualizare: "sa calatoresc", "dezvoltare / realizare personala"
Singurul tip de nevoi care sa nu aiba de-a face in mod direct cu nivelul personal al trebuintelor sunt cele carora li se da forma si importanta in discursul mediatic si ce tin predominant de nemultumirile la adresa limitarilor bunei guvernari
Romania. Proiectiv. Viitor. Sperante si temeri
Mintea celor intervievati proiecteaza in viitor sperante si temeri. Acestea au fost sondate prin intermediul intrebarilor "Care sint lucrurile care va dau speranta pentru viitorul Romaniei?" si "Care sint lucrurile de care va temeti pentru viitorul Romaniei?". Ele ne vorbesc despre Romania ideala construita in mentalul colectiv.
Sperantele constau in politic ("o conducere / guvern mai bun", "dorinta de schimbare", "guvernul Ponta", "noile alegeri"), o starea de pace ( economic: redresarea economica: "locurile de munca", "cresterea veniturilor", "cresterea economica", :un trai mai bun", "dezvoltarea industriei"), credinta / religie: ("credinta in Dumnezeu") si educatie ( "sistemul de invatamant")
Valori. Semnificatie
Cu aceste definitii in minte, centrate in jurul "a ceea este de dorit sau necesar" si a ideii implicite de "norma" (asteptarile privind felul in care oamenii trebuie sa se comporte in diferite prilejuri), sa trecem in revista ceea ce considera romanii bun, purtator de beneficii, insemnat, de pret, merituos, folositor, dezirabil.
In primul si in primul rind, este vorba despre familie. Familia ca sursa de morala si de sprijin; Urmeaza banii / bunurile, ca si expresie a nevoilor materiale si a felului in care acestea pot de regula fi satisfacute; Cultura / educatia reflecta tehnica prin care "principiile si credintele morale", "standardele acceptate", i.e. normele sunt internalizate de catre indivizi. Aceste atribute acopera in buna masura si latura estetica / artistica a intelesului de "valoare", prin sensul in care termenul "cultura" este de regula folosit in limbaj curent: produsele de exceptie din zona creatiei artistice (muzica, literatura etc.);
