Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sorin Oprescu, primarul Capitalei, a anuntat vineri ca Podul Basarab se va deschide sambata pentru pietoni, iar duminica, de la ora 6:00, se va deschide si traficul rutier.
Primarul general Sorin Oprescu a fost invitatul de vineri seara al emisiunii "Vorbe grele", raspunzand in direct, de pe Podul Basarab, intrebarilor lui Victor Ciutacu.
Citeste si Pasajul Basarab se deschide sambata
Iata principalele declaratii ale lui Oprescu:
"Toate testele de rezistenta au fost trecute cu brio. PDL-ul ne-a pus bete in roate in permanenta. Nu au stiut decat sa puna piciorul pe frana."
"Nu este podul lui Basescu sau al lui Oprescu. Este podul bucurestenilor."
Citește pe Antena3.ro
"Podul a costat 250 de milioane de euro, dintre care 69 au fost doar exproprierile. Cand am ajuns la Primarie, in 2008, m-am trezit ca prin hotarare judecatoreasca a trebuit sa platim si 8.200 de euro pe metrul patrat. Nici la Paris nu e asa scump."
"In 2008 erau facute doar vreo 33 de exproprieri din 93 cate trebuiau facute. Lucrarile au fost intrerupte opt luni ca sa punem lucrurile in regula"
"In doi ani si jumatate am facut cat au facut altii in noua ani si jumatate. Va exista o placuta pe care scrie
"Nu voi taia nicio panglica de inaugurare. Mi-am jurat sa nu tai panglici, ca sa nu seman cu ceilalti".
"Podul face toti banii. In 20 de minute se va putea ajunge din Militari in Baneasa, in conditii de trafic normal."
"Oamenii inteleg foarte multe, daca stai sa le explici. Asta trebuia sa faca si Basescu cu reorganizarea administrativa."
"Basescu a dat dovada de bun simt in problema referendumului. S-a discutat civilizat. Eu doar am mediat. Basescu a spus ca le-a zis PDL-istilor ca nu are sens niciun referendum. A fost o pozitie care spune tot"
"Am o veste proasta pentru dusmanii mei. Ma apuc si de autostrada suspendata. O facem cu banii chinezilor. Suntem aproape gata cu toate actele, cu PUZ-ul. Folosirea ei se va face pe baza unei buvignete. In 14-15 luni ar putea fi gata cea mai dificila portiune".
"Stadionul National costa initial 111 milioane euro. Pana la urma, a costat 149 de milioane. Stadionul poate fi folosit 365 de zile pe an. Nu poti sa administrezi un astfel de stadion decat daca organizezi manifestatii pentru cetateni. Nu poti sa ai meciuri de fotbal in fiecare zi"
"O sa avem parcari la Universitate, la Dorobanti si la Charles de Gaulle. Pana la sfarsitul mandatului cel putin doua o sa fie gata. Dupa aceea ne apucam si de parcarile dintre blocuri."
"Bucurestenii trebuie sa stie ca daca trebuie sa injure pe cineva, sa injure PDL-ul"
"Sunt cativa cretini cu trei neuroni in cap in jurul lui Basescu."
"Candidez pentru un nou mandat. Ca independent. Cu sprijinul celor care stiu ca doresc sa fac ceva pentru bucuresteni."
"Cuvintele lui Ion Iliescu au greutate. Nu spun nimic despre prezidentiale. Nu doresc decat sa castig un nou mandat pentru Bucuresti."
Cifrele pasajului
Cea mai spectaculoasa lucrare urbana din Romania este un ansamblu de structuri si pasaje. Face jonctiunea intre zonele Titulescu si Grozavesti, trecand peste Calea Grivitei, caile ferate ce ajung in Gara de Nord, Calea Plevnei si raul Dambovita.
Are o lungime totala de 1920 metri, bretele de acces de 1126 metri, rampe 1250 metri.
Viaductul principal al pasajului are o lungime totala 1.450 metri - din care 117 m podul pe arce peste raul Dambovita, respectiv 340 m podul hobanat peste zona Garii de Nord.
Pe pasaj, in zona podului hobanat, statia de tramvai este dotata cu scari fixe, lifturi si escalatoare menite sa asigure legatura intre nivelul peroanelor statiei si nivelul solului, precum si cu statia de metrou Basarab.
Proiectul cuprinde doua traversari majore, cea a raului Dambovita peste podul existent (largit) si cea a caii ferate in zona Garii de Nord fiind realizat intr-o zona cu o mare concentrare de cladiri rezidentiale si comerciale, intens tranzitata de vehicule de toate tipurile.
Potrivit estimarilor, pe acest pasaj vor circula peste 200.000 de masini pe zi.
Pasajul Basarab, 11 ani vechime, trei mandate de primar, 200 milioane de euro
Pasajul Basarab s-a nascut, cel putin ca idee, in urma cu 11 ani. A trecut prin trei mandate de primar si a ridicat numeroase controverse. Daca in 2000 a aparut ideea constructiei, abia in septembrie 2004, proiectul pasajului Basarab a primit avizul consilierilor generali ai Primariei Capitalei, sub mandatul primarului Traian Basescu. De altfel, daca la acel moment proiectul nu ar fi fost aprobat, Basescu ar fi trebuit sa dea explicatii pentru cei 38 de miliarde lei vechi, bani care au fost cheltuiti pentru proiectarea pasajului. La acea vreme, acest lucru a fost semnalat si in raportul Curtii de Conturi si calificat de inspectorii Curtii drept ilegal. Raportul il incrimina astfel pe primarul general, solicitandu-i plata acestei sume.
In primul mandat, 2000-2004, actualul presedinte n-a reusit decat sa schiteze Pasajul Basarab. A venit insa al doilea mandat, ce-i drept mai scurt, dar cu rezultate. Avand Consiliul General de partea lui, Basescu a reusit in ultimele luni ale anului 2004 sa obtina aprobarea pentru construirea pasajului. Nemultumiti si revoltati de decize au fost de la inceput locuitorii zonei Titulescu, afectati direct de constructie. Intre timp, Basescu a plecat la Cotroceni, iar la Primarie a venit Adriean Videanu, care a fost nevoit sa implineasca visul presedintelui. Numai ca putin altfel. Varianta lui Videanu a fost una mai lunga si mai scumpa: pasajul a primit un kilometru in plus la lungime si a devenit mai scump cu 100 de milioane de euro.
Doi ani mai tarziu, in primavara anului 2006 si in mandatul lui Adriean Videanu, dupa numeroase dispute, lucrarile se apropiau de start. Licitatia a fost organizata de Municipalitate in luna martie 2006, caietul de sarcini fiind cumparat de 48 de societati. Conditiile de participare la licitatie au fost foarte stricte. Teoretic, ofertantii au trebuit sa dovedeasca faptul ca, in ultimii cinci ani, au obtinut contracte pentru constructia de poduri, viaducte sau sosele suspendate in valoare de cel putin 75 de milioane de euro. Unul din criteriile de departajare a fost durata de executie, termenul impus atunci de Primarie fiind de trei ani. Licitatia a fost castigata de consortiul italo-spaniol Astaldi S.p.A - FCC Constuccion SA. Luna iulie a anului 2006 avea sa gaseasca Primaria Capitalei in plin razboi. Semnarea contractului cu asocierea nu s-a putut face fara scandal. Pe atunci au inceput si problemele cu exproprierile. In sedinta de consiliu din iulie 2006, s-a discutat si problema celor 50.000 de metri patrati necesari viitorului Pasaj Basarab, cuprinsi intre Soseaua Orhideelor, Calea Plevnei, Soseaua Grozavesti, Soseaua Giulesti, Splaiul Independentei si Bulevardul Vasile Milea.
In luna noiembrie a anului 2006, dupa 4 ani de cearta si alti 2 ani de negocieri, a venit si piatra de temelie a pasajului suprateran Basarab. Evenimentul s-a desfasurat la intersectia Bulevardului Orhideelor cu Strada Basarab. De la eveniment n-au lipsit parintele proiectului, presedintele Traian Basescu, si continuatorul, primarul general, Adriean Videanu.
In 2008, Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a inspectat, imediat dupa preluarea mandatului, lucrarile de la Pasajul Basarab. A constatat atunci ca exproprierile, devierea traficului precum si mutarea retelelor de utilitati sunt principalele probleme ale santierului. Edilul sef al Capitalei a promis atunci ca problema exproprierilor va fi rezolvata de Primaria Capitalei si a precizat ca isi va respecta "obligatiile de finantator" al tuturor lucrarilor de construire a pasajului.
Un an mai tarziu, acelasi pasaj starnea cearta in Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Cand securea razboiului parea ingropata si Guvernul voia sa emita o hotarare prin care sa declare Pasajul Basarab de utilitate publica, subiectul a sarit in aer. Nimeni nu s-a mai inteles cu nimeni. Mai mult, tot pe atunci se ridica problema conservarii lucrarilor. "Toata lumea are dreptate, trebuie sa spunem lucrurilor pe nume. O lucrare de aproape doi kilometri, cum este Pasajul Basarab, ca sa intre in conservare costa 32 de milioane de euro. Asta in conditiile in care constructorul a cerut penalitati de 66 de milioane de euro", spunea edilul-sef al bucurestenilor in sedinta din luna februarie a anului 2009.
Cu greutati, certuri si controverse, proiectul a ajuns la final in primavara anului 2011. In prima faza, Sorin Oprescu a obtinut de la directorul Institutului National de Fizica a Pamantului, Gheorghe Marmureanu, certitudinea ca Pasajul Basarab poate rezista la un cutremur de 7,5 grade.
In luna mai, pasajul Basarab a trecut testul de rezistenta la care a fost supus. Sub o ploaie torentiala, rezistenta podului, care a costat peste un miliard de lei, a fost testata cu 13 tramvaie si 26 de basculante, totalizand o incarcatura de aproximativ 1.500 de tone. "Am sa pun mai multe placute. Placuta din respect fata de constructor si una speciala. Inceput de Basescu, terminat de Oprescu. Constructia a costat 1 miliard de lei, are doi kilometri lungime si de un an se asteapta acest moment", a declarat atunci Sorin Oprescu.
