Staţia de epurare bagă Primăria Brăila în faliment

Deşi dispune de 48 milioane de euro, Primăria Brăila se vede în imposibilitatea de a implementa un proiect început în urmă cu patru ani: realizarea unei staţii de epurare modernă care să purifice apele uzate deversate în Dunăre de cei circa 200.000 de locuitori ai municipiului.

Grosul banilor pentru această investiţie vin dintr-un împrumut nerambursabil oferit de Uniunea Europeană, restul fiind alocaţi de la bugetul naţional. UE a dat bani Brăilei atât pentru staţia de epurare, cât şi pentru extinderea reţelei de canalizare în câteva cartiere periferice. Pentru canalizare s-au investit circa 15 milioane de euro din fonduri europene, iar pentru staţia de epurare s-au consumat până acum 8 milioane de euro. Problema este că termenul-limită de execuţie a întregului proiect finanţat prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare (ISPA) - canalizare şi staţie de epurare - este 31 decembrie 2010. Dacă până la această dată nu se finalizează lucrările, UE ameninţă că va cere înapoi toţi banii alocaţi, inclusiv pe cei cheltuiţi deja. Pus în situaţia de a deconta cele câteva zeci de milioane de euro, bugetul Brăilei ar fi adus la faliment, lucru recunoscut de autorităţile locale, care încearcă cu disperare să evite această catastrofă.

Prima firmă care a câştigat contractul de realizare a staţiei de epurare a fost "Termomecanica" Italia. Aceasta ar fi trebuit să finalizeze lucrările în perioada 2006-2008, însă în cei doi ani nici măcar nu s-a apucat de fundaţia construcţiei. În 2008, contractul cu "Termomecanica" a fost reziliat şi s-a organizat o nouă licitaţie, câştigată de data aceasta de consorţiul format din firma turcească "Sistem Yapi", pentru componenta de construcţii, şi de firma germană "Passavant", pentru dotarea cu echipamentele necesare. Din cauza timpului pierdut cu organizarea noii licitaţii, lucrările au început efectiv abia în vara anului 2009.

Turcii de la "Sistem Yapi" dădeau, totuşi, semne că vor reuşi să facă într-un an şi jumătate ceea ce ar fi trebuit făcut în patru ani. Ei au început în forţă turnarea piloţilor de beton necesari susţinerii fundaţiei viitoarelor bazine ale staţiei, reuşind să realizeze, în doar câteva săptămâni 1.850 de piloţi, din cei 4.500 prevăzuţi în proiect. O dată cu venirea toamnei însă, viteza de lucru a firmei turceşti s-a diminuat considerabil, iar în momentul de faţă şantierul este aproape abandonat.

Actuala stare de fapt este determinată de gravele probleme financiare ale firmei "Sistem Yapi", care au determinat lipsa de încredere atât a subcontractanţilor, cât şi a autorităţilor brăilene. Primăria Brăila şi Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila evită să mai aloce bani pentru derularea proiectului, de teamă ca aceştia să nu se scurgă pentru acoperirea pierderilor firmei mamă din Turcia.

Soluţia: rocadă între firmele din consorţiu
"Situaţia actuală de neîncredere şi incertitudine s-ar putea schimba dacă s-ar face o rocadă, astfel încât conducerea consorţiului să fie preluată de firma germană «Passavant». Aceasta nu se confruntă cu problemele financiare ale firmei «Sistem Yapi» şi are o altă credibilitate în faţa subcontractorilor şi finanţatorilor. Noi am cerut acest lucru şi s-a stabilit o întâlnire la nivel de vicepreşedinţi de companie între cele două firme, care ar putea avea loc chiar azi, pentru a se ajunge la o înţelegere. Sperăm ca situaţia să se deblocheze, astfel încât până la sfârşitul anului să poată fi investită suma alocată de Uniunea Europeană în acest proiect, respectiv 25 milioane de euro. Dacă reuşim să demonstrăm că aceşti bani s-au cheltuit cu folos, în termenul prevăzut de contractul de finanţare, putem evita returnarea fondurilor primite în cadrul ISPA, deoarece restul investiţiei nu reprezintă ajutor european, ci este suportat de la bugetul naţional", ne-a explicat Aurel Simionescu, primarul Brăilei (foto).