Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PROIECT - Eforturi pentru reînceperea reconstrucţiei ecologice
Ministerul Mediului pregăteşte o hotărâre de guvern prin care statul să preia terenurile din Delta Dunării aflate acum în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. Proiectul de hotărâre contravine însă Legii Rezervaţiei, deci este lovit de nulitate.
Ministerul Mediului pregăteşte o hotărâre de guvern prin care statul să preia terenurile din Delta Dunării aflate acum în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. Proiectul de hotărâre contravine însă Legii Rezervaţiei, deci este lovit de nulitate.
PROIECT - Eforturi pentru reînceperea reconstrucţiei ecologice
Ministerul Mediului pregăteşte o hotărâre de guvern prin care statul să preia terenurile din Delta Dunării aflate acum în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. Proiectul de hotărâre contravine însă Legii Rezervaţiei, deci este lovit de nulitate.
Lupta pentru terenurile din Delta Dunării continuă. În vreme ce pământurile din partea de sud a Rezervaţiei Biosferei sunt vizate de liberalii tulceni şi constănţeni pentru construirea unor proiecte rezidenţiale şi turistice, Ministerul Mediului încearcă preluarea terenurilor dintre cele trei braţe ale Dunării pentru începerea reconstrucţiei ecologice. Programul de renaturare a Rezervaţiei, început în guvernarea trecută şi multipremiat la nivel internaţional, a fost stopat în ultimii ani. Şi asta din cauză că terenurile care ar trebui reconstruite ecologic sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea, iar în perioada 1996-2000 acestea au fost concesionate pe 49 de ani. Până acum, autorităţile centrale s-au lovit de refuzul CJ de a ceda terenurile. Totuşi, la sfârşitul anului trecut, reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat că au ajuns la un acord cu Consiliul Judeţean, astfel încât să preia terenurile, urmând ca guvernul să investească în infrastructura locală: staţii de epurare a apei, canalizare, drumuri. Mai-marii locali nu au respectat în totalitate acordul nescris, astfel încât au încheiat noi contracte de concesiune, incluzând, e adevărat, şi clauze care promiteau despăgubiri concesionarilor în caz de reziliere a contractelor.
HOTÅRÂRE DE GUVERN. Ca atare, reprezentanţii Ministerului Mediului s-au decis să ia taurul de coarne. Aşa s-a "născut" un proiect de hotărâre de guvern, aflat acum în avizarea departamentelor din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Potrivit acestuia, amenajarile agricole şi piscicole, administrate acum de Consiliul Judeţean vor fi desfiinţate, aceste suprafeţe urmând să fie incluse în programul de reconstrucţie ecologică. Aproximativ 50.000 de hectare de teren, domeniu public de interes judeţean şi local, vor fi preluate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Astfel, administraţia judeţeană, dar şi unele administraţii locale din Delta Dunării vor trebui să rezilieze contractele de concesiune încheiate. Rezilierea poate avea ca efect şi o serie de acţiuni în instanţă demarate de concesionari, având în vedere că cele mai multe contracte se derulează pe 49 de ani. La fel s-a întâmplat în 2005 şi 2006, când autorităţile au decis rezilierea contractelor de concesiune a resursei piscicole. Autorităţile au pierdut majoritatea proceselor intentate, fiind nevoite să scoată uneori din propriul buzunar sume importante.
LISTÅ. Proiectul de hotărâre de guvern numără amenajările agricole Sireasa, Pardina, Carasuhat, Murighiol – Dunavăţ şi incintele piscicole Chilia I, Ceamurlia I, Murighi, Dunavăţ I, Dunavăţ II, Stipoc, Obretin II, Grădina Olandezului, Litcov, Maliuc, Perişor, Periteaşca şi Rusca. Suprafaţa totală ce va fi trecută în administrarea ARBDD este de peste 57.000 de hectare, aproape 50.000 aflându-se acum în proprietatea CJ şi doar 7.000 de hectare în proprietatea consiliilor locale din Deltă. Prin "pierderea" acestor terenuri, CJ va pierde şi sumele provenite din concesionările către firmele private, circa 4 milioane de lei.
ILEGAL. Prevederile proiectului de hotărâre de guvern, document care se află în prezent la avizare la diferite comisii din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi ar putea ajunge pe masa premierului abia în primăvară, sunt însă în contradicţie cu Legea 82/1993, Legea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În lege, care este organică, se menţionează că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are drept de administrare asupra terenurilor domeniu public de interes local din Deltă. Cu alte cuvinte, preluarea printr-o simplă ordonanţă sau hotărâre de guvern a terenurilor domeniu public de interes judeţean şi local încalcă legea organică, deci este lovită de nulitate. Pentru ca "operaţiunea" să fie legală, autorităţile ar trebui să modifice întâi Legea 82/1993. Guvernanţii şi-au exprimat încă din 2005 intenţia de a modifica această lege, însă până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Legea Rezervaţiei a fost redactată în 1993 împreună cu experţi străini.
Ministerul Mediului pregăteşte o hotărâre de guvern prin care statul să preia terenurile din Delta Dunării aflate acum în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea. Proiectul de hotărâre contravine însă Legii Rezervaţiei, deci este lovit de nulitate.
Lupta pentru terenurile din Delta Dunării continuă. În vreme ce pământurile din partea de sud a Rezervaţiei Biosferei sunt vizate de liberalii tulceni şi constănţeni pentru construirea unor proiecte rezidenţiale şi turistice, Ministerul Mediului încearcă preluarea terenurilor dintre cele trei braţe ale Dunării pentru începerea reconstrucţiei ecologice. Programul de renaturare a Rezervaţiei, început în guvernarea trecută şi multipremiat la nivel internaţional, a fost stopat în ultimii ani. Şi asta din cauză că terenurile care ar trebui reconstruite ecologic sunt în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea, iar în perioada 1996-2000 acestea au fost concesionate pe 49 de ani. Până acum, autorităţile centrale s-au lovit de refuzul CJ de a ceda terenurile. Totuşi, la sfârşitul anului trecut, reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat că au ajuns la un acord cu Consiliul Judeţean, astfel încât să preia terenurile, urmând ca guvernul să investească în infrastructura locală: staţii de epurare a apei, canalizare, drumuri. Mai-marii locali nu au respectat în totalitate acordul nescris, astfel încât au încheiat noi contracte de concesiune, incluzând, e adevărat, şi clauze care promiteau despăgubiri concesionarilor în caz de reziliere a contractelor.
HOTÅRÂRE DE GUVERN. Ca atare, reprezentanţii Ministerului Mediului s-au decis să ia taurul de coarne. Aşa s-a "născut" un proiect de hotărâre de guvern, aflat acum în avizarea departamentelor din Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Potrivit acestuia, amenajarile agricole şi piscicole, administrate acum de Consiliul Judeţean vor fi desfiinţate, aceste suprafeţe urmând să fie incluse în programul de reconstrucţie ecologică. Aproximativ 50.000 de hectare de teren, domeniu public de interes judeţean şi local, vor fi preluate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Astfel, administraţia judeţeană, dar şi unele administraţii locale din Delta Dunării vor trebui să rezilieze contractele de concesiune încheiate. Rezilierea poate avea ca efect şi o serie de acţiuni în instanţă demarate de concesionari, având în vedere că cele mai multe contracte se derulează pe 49 de ani. La fel s-a întâmplat în 2005 şi 2006, când autorităţile au decis rezilierea contractelor de concesiune a resursei piscicole. Autorităţile au pierdut majoritatea proceselor intentate, fiind nevoite să scoată uneori din propriul buzunar sume importante.
LISTÅ. Proiectul de hotărâre de guvern numără amenajările agricole Sireasa, Pardina, Carasuhat, Murighiol – Dunavăţ şi incintele piscicole Chilia I, Ceamurlia I, Murighi, Dunavăţ I, Dunavăţ II, Stipoc, Obretin II, Grădina Olandezului, Litcov, Maliuc, Perişor, Periteaşca şi Rusca. Suprafaţa totală ce va fi trecută în administrarea ARBDD este de peste 57.000 de hectare, aproape 50.000 aflându-se acum în proprietatea CJ şi doar 7.000 de hectare în proprietatea consiliilor locale din Deltă. Prin "pierderea" acestor terenuri, CJ va pierde şi sumele provenite din concesionările către firmele private, circa 4 milioane de lei.
ILEGAL. Prevederile proiectului de hotărâre de guvern, document care se află în prezent la avizare la diferite comisii din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi ar putea ajunge pe masa premierului abia în primăvară, sunt însă în contradicţie cu Legea 82/1993, Legea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. În lege, care este organică, se menţionează că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării are drept de administrare asupra terenurilor domeniu public de interes local din Deltă. Cu alte cuvinte, preluarea printr-o simplă ordonanţă sau hotărâre de guvern a terenurilor domeniu public de interes judeţean şi local încalcă legea organică, deci este lovită de nulitate. Pentru ca "operaţiunea" să fie legală, autorităţile ar trebui să modifice întâi Legea 82/1993. Guvernanţii şi-au exprimat încă din 2005 intenţia de a modifica această lege, însă până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Legea Rezervaţiei a fost redactată în 1993 împreună cu experţi străini.
