Studiu - Nationalisti dupa ureche

Etnocentrismul este o caracteristica a natiunii romane - dar numai pana la un punct. "In general, prefer sa intru in contact cu romani decat cu oameni din alte tari." O afirmatie cu care sunt de acord 63% dintre romanii de peste 18 ani. Si totusi numai 40,1% "cred ca toti romanii ar trebui sa traiasca in Romania".

Acestea sunt doua dintre rezultatele unui studiu privind intoleranta la romani, realizat pentru Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului de Colegiul Profesional de Sociologie Max Weber, impreuna cu Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice. Studiul a fost efectuat in lunile octombrie si noiembrie ale anului trecut pe un esantion de 1.170 de subiecti de peste 18 ani.

PREJUDECATI ANTISEMITE. Daca am spune ca romanii sunt antisemiti, am exagera cu siguranta; insa anumite stereotipii afecteaza, intr-o proportie deloc ignorabila, perceptia fata de concetatenii lor de origine evreiasca.

Conform cercetarii, un procent de 33,5% dintre subiectii intervievati considera ca "suferinta poporului evreu este o pedeapsa de la Dumnezeu", in vreme ce 31,5 la suta dintre persoanele chestionate sunt de acord cu urmatoarele afirmatii: "evreii exagereaza persecutiile la care au fost supusi pentru a obtine avantaje", "interesele evreilor din Romania difera de cele ale celorlalti cetateni" si, respectiv, "politica si finantele internationale sunt controlate de evrei". Este vorba despre preluarea unor formule de larga circulatie si acceptarea lor ca valabile.

TENDINTE SEGREGATIONISTE. Fata de precedentele studii de acest fel, realizate in anii 2002 si 2003, nivelul de intoleranta a romanilor nu a suferit mari fluctuatii in volum, constata autorii raportului. In schimb, intensitatea prejudecatilor s-a acutizat. In principiu, in jur de jumatate din subiecti inclina sa pastreze, in viata privata sau profesionala, distanta fata de homosexuali (53% ii refuza ca vecini), de adeptii unor miscari religioase catalogate drept secte (45,4% nu si-i doresc aproape de propria locuinta) sau de romi (41,1% au spus ca nu-i doresc vecini). De altfel, 30 de procente dintre romani sustin o segregare totala a romilor, iar 42,2 la suta sunt chiar de parere ca locuitorii satelor si oraselor ar trebui sa aleaga daca accepta sau nu romi in respectivele comunitati. Persoanele seropozitive sunt, de asemenea, privite ca vecini nedoriti de 31,4 la suta dintre chestionati. Peste 60 la suta dintre romani sustin ca, daca ar fi patroni, nu ar angaja romi, "pentru ca majoritatea sunt lenesi si fura".

PLACUTELE BILINGVE. Desi 43,7 la suta dintre chestionati sustin ca angajatorul roman prefera un roman unui maghiar, pentru ca "poate avea mai multa incredere in el", maghiarii au, la nivelul majoritatii, o perceptie socio-economica pozitiva - sunt harnici si civilizati. Concluziile cercetatorilor releva ca, in schimb, maghiarii sunt perceputi negativ din cauza egoismului si a arogantei pe care o manifesta in contextul negocierii unui consens comunitar.

Interesant este si faptul ca romanii din Dobrogea si Oltenia sunt mult mai reticenti fata de inscriptiile bilingve decat romanii din Banat, Crisana, Maramures si Transilvania, aflati in contact permanent cu maghiarii. Media pe tara este de 43 la suta fata de 30 la suta, cat era in 2002. Cu toate acestea, cel mai mult sunt dorite inscriptii bilingve pe cladirile scolilor cu predare in limba maghiara.