Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) ne invită în perioada 27 februarie – 2 martie, la Târgul Mărţişorului.
“De la firul răsucit, alb şi roşu, la mărţişorul virtual… Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de Simion Florea Marian, unul din etnologii importanţi ai începutului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani – obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu, ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa acelaşi fir roşu cu alb, ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod. Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, cadou. Povestea mărţişorului supravieţuieşte, în diferite forme, până în contemporaneitate: de la firul simplu răsucit în alb şi roşu, până la mărţişorul virtual.”, se arată în comunicatul MNŢR.
“ Am fost mereu interesaţi şi de aducerea în atenţia publicului cumpărător a anumitor categorii de mărţişoare care trimit la o serie de revizitări ale trecutului recent, ca de exemplu, mărţişorul de oraş, mărţişorul rustic, mărţişorul croşetat sau tip goblen, mărţişorul de Fond Plastic, mărţişorul tradiţiilor reinventate sau miniaturile din sticlă ale anilor optzeci, ca un contrapunct la creaţiile ultimilor ani în care principala expresie este cea a obiectului handmade.
Povestea mărţişorului a continuat să se re/scrie în şnururi simple alb-roşii, monede prinse în cusături, fire de lână, fetru, lut şi lemn, hârtie manuală, piele, plastic, metal şi, în fine, orice materii reciclate şi interesant exploatate.” ne “ademenească” la târg MNŢR. Şi oferta este şi mai mare: ”Ca de obicei, însoţim târgul cu gusturi proaspete şi dulci de turtă dulce, kürtős kalács, mere şi prăjituri de casă, suc natural de mere, miere şi dulceţuri.”
Iar şcolile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile care au ca obiect de activitate acţiuni având caracter umanitar şi sprijin pentru categorii defavorizate sunt invitate să participe gratuit la târg.