Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susţinut vineri că evenimentele petrecute în iunie 1990 în Piaţa Universităţii din Capitală au reprezentat "o sincopă inacceptabilă" de la democraţie, pentru care cineva ar trebui să dea socoteală.
Tăriceanu a precizat că este atributul organelor de anchetă şi al instanţelor de a stabili vinovăţii şi de a aplica pedepsele corespunzătoare fiindcă "minerii nu au venit singuri, minerii au fost chemaţi, minerii au fost conduşi".
"A fost o sincopă de la democraţie şi de la statul de drept inacceptabilă. În loc ca instituţiile abilitate ale statului să facă ordine sau să menţină ordinea, am văzut cu toţii ce s-a întâmplat. Pentru aceste lucruri cineva sigur că ar trebui să dea socoteală, dar acesta este rolul Procuraturii şi al instanţelor de a stabili dacă sunt vinovăţii şi să aplice pedepsele corespunzătoare în aceste cazuri", a declarat acesta la Senat.
Întrebat dacă consideră că fostul preşedinte Ion Iliescu a avut un rol în Mineriada din 1990, Tăriceanu a afirmat că "lucrurile acestea sunt atât de serioase, încât, dincolo de bănuielile politice, trebuie să existe dovezi".
"Nu ştiu, atunci au fost multe scenarii care s-au vehiculat, dar pot spune că minerii nu au venit singuri. Minerii au fost chemaţi, minerii au fost conduşi, pentru că până la Bucureşti să pui în mişcare zeci de trenuri care să treacă prin gări nu se poate face decât cu sprijinul unor autorităţi - că a fost Ministerul Transporturilor, că a fost CFR, că au fost serviciile secrete de atunci. Cum vă explicaţi că minerii au ajuns să devasteze, de exemplu, sediile partidelor? Din Lupeni ştiau cumva unde sunt sediile partidelor în Bucureşti, casele particulare? Lucrurile acestea trebuie să aibă o explicaţie. Deci, ei au fost conduşi şi nu au fost conduşi de binevoitori de pe stradă", a mai spus acesta.
Tăriceanu le-a povestit jurnaliştilor că liderii PNL au trebuit să se ascundă pentru a scăpa "de furia minerilor", criticându-i totodată pe aceia care susţin că minerii au venit din proprie iniţiativă fiindcă, în opinia sa, "conştiinţa civică nu înseamnă a face dreptatea cu parul şi cu ţeava adusă din mină".
"Eram deja unul dintre liderii mai tineri ai PNL, care a avut mult de suferit, începând cu sedii devastate, cu persoane care aparţineau partidului nostru şi care au fost bătute, maltratate, care au ajuns să aibă zile de spitalizare. Noi am fost afectaţi şi fizic, dar şi sentimentul de teroare politică a fost destul de larg. Pot spune că împreună cu câţiva dintre colegii din conducerea PNL a trebuit atunci să ne ascundem. Am trăit câteva zile ca în trecut, în ilegalitate. Preşedintele partidului, Radu Câmpeanu, s-a ascuns şi el ca să scape de furia minerilor, ceea ce nu se poate justifica în niciun fel, în condiţii normale, într-o ţară civilizată. Pentru lucrurile astea, nimeni nu a dat niciun fel de răspuns, nu a dat socoteală nimănui", a subliniat preşedintele Senatului.
De asemenea, acesta a reamintit faptul că sediul Radio Contact a fost devastat de mineri însă nu înainte de a înregistra anumite conversaţii între forţele de poliţie "din care rezulta foarte clar că se coordonează acţiunile de devastare şi de dezordine din stradă" şi care au fost depuse ca probă la dosarul Mineriadei.
"Sediul radioului era în clădirea Institutului de Arhitectură. Minerii au ajuns şi în sediul Institutului nu ca să caute proiectele studenţilor. Ei au căutat redacţia Radio Contact, au devastat redacţia, ne-au furat echipamentele şi au distrus emiţătorul. Acesta a fost rezultatul trecerii minerilor. Întâmplarea a făcut ca, în ziua în care au avut loc violenţele în stradă, colegii mei care lucrau în radio să facă monitorizarea emisiei (...) şi pe acea frecvenţă, la un moment dat, au început să se audă conversaţiile, transmisiunile între forţele de poliţie, din care rezulta foarte clar că se coordonează acţiunile de devastare şi de dezordine din stradă. Deci, forţele de poliţie erau ele însele implicate în aceste acţiuni. Colegii au înregistrat pe bandă aceste comunicaţii şi au fost depuse la Procuratură. Sunt probe la dosar care niciodată nu au fost luate în considerare", a precizat Tăriceanu.
Totodată, preşedintele Senatului a fost chestionat cu privire la posibilul rol pe care fostul preşedinte Traian Băsescu l-a avut în evenimentele din iunie 1990, însă acesta a replicat că "este rolul Procuraturii să ancheteze".
"În pofida faptului că au trecut 25 de ani, rănile lăsate în societate încă sunt puternice, pentru că atunci a fost o fractură imensă la nivelul societăţii româneşti şi a fost o situaţie care a cauzat imens de mult rău şi care a dăunat imaginii României. Fără îndoială că, fără o judecată completă a faptelor care s-au petrecut atunci, vom rămâne în continuare să sperăm că locuim într-un stat de drept, dar aşa cum am observat până acum, Justiţia a evitat să intre în fondul problemelor. Cred că sunt încă mulţi români, nu numai cei care au suferit direct - cei care au fost răniţi, familiile celor care au decedat, care aşteaptă o reparaţie poate simbolică din partea statului român şi a Justiţiei", a mai spus Tăriceanu.