Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anterior, autoritățile române au transmis Kiev-ului dar și executivului comunitar că se opun includerii brațelor Dunării Chilia și Bâstroe în rețeaua transeuropeană, așa cum vrea Ucraina.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a transmis zilele trecute că sunt semnale că Ucraina desfășoară lucrări de dragare pe canalul Bîstroe și a soclicitat MAE și Ministerul Mediului să intervină.
"Pe Bâstroe sunt informat că au început lucrări, tocmai de aceea am provocat această întâlnire, tocmai de aceea am încercat să venim cu date, deşi nu e responsabilitatea Ministerului Transporturilor. Mai mult decât atât, şi vreau să subliniez acest lucru, Ucraina se află într-o situaţie dificilă, toţi încercăm să ajutăm, toţi încercăm să găsim soluţii prin care să ajutăm Ucraina - şi aici sunt judeţe care se află la graniţa fie cu Republica Moldova, fie cu Ucraina - unde se caută soluţii în a ajuta şi asta trebuie să facem. Aici e fără semne de întrebare. Totodată, este nevoie să respectăm şi tratatele internaţionale, de aceea aş aştepta, aş avea un pic de răbdare să vedem ce ne spun şi Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului legat de aceste lucruri
Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării. Sunt chestiuni care...în acest moment noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm într-un final de la cele două ministere puncte de vedere.
Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia şi pe Bâstroe la adâncimi mai mici a şlepurilor şi a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona şi acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze cu date”, a spus acesta.
MAE a cerut, pe 13 februarie, Administrației Biosferei Delta Dunării informații despre eventualele activități desfășurate de partea ucraineană, precum și Poliției de Frontieră Române.
Și ministrul Mediului, Tanczos Barna, a luat atitudine față de această situație și a spus că trebuie rezolvată pe cale diplimatică dar va interveni dacă se va constata încălcarea legislației în domeniu.
Citește pe Antena3.ro
„Ministerul Mediului va urmări aceste proceduri bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care vor afecta biodiversitatea și ecosistemele Deltei Dunării”, a transmis Tanczos Barna.
Povestea canalului Bâstroe
Povestea neînțelegerilor cu privire la canalul Bîstroe a început în 2004, când Ucraina a lansat lucrări de amenajare pentru navigație. Acestea presupun dragarea brațului Bâstroe, aflat pe teritoriul Ucrainei, pentru crearea unui dig de protecție a gurii brațului și amenajarea unor puncte critice de pe brațul Chilia, de la frontiera cu țara noastră. România a cerut oprirea celor 10 kilometri care trec prin Delta Dunării deoarece afectează grav zona și încalcă convențiile internaționale privind protecția mediului.
Partea ucraineană a oferit detalii tehnice despre acest plan autorităților române abia în 2007. Compania care se ocupă cu acest proiect anunța că voia să-l finalizeze până în 2011 dar lucrările au fost întrerupe la insistențele Bucureștiului. În 2020, Kievul a anunțat că renunță la proiectul inițial.
Ministerul ucrainean al Transporturilor a prezentat, la vremea respectivă, date care arată creșterea traficului pe Bâstroe și scăderea acestuia pe brațul Sulina dacă se realizează proiectul. Astfel că autoritățile ucrainene au calculat că traficul pe Sulina a scăzut cu 31,3% în primele patru luni din 2010, după ce a fost deschisă navigația pe partea deja construită de Ucraina.
Mai multe comitete internaționale de protecție a mediului au cerut Ucrainei să oprească construcția canalului.
Din punct de vedere istoric, cele trei județe din sud-vestul Basarabiel, Cahul, Bolgrad şi Izmail, au făcut parte din România. Apoi au trecut la Rusia și în prezent fac parte din Ucraina. Proiectul construcției canalului de navigație Bâstroe este astfel mai vechi dar Rusia sovietică a renunțat la el. După formarea statului ucrainean, ideea canalului a reapărut, pe traseul Reni-Ismail-Vlkovo-Bîstroe-Marea Neagră, cu o lungime totală de 170 de kilometri, dintre care 10 kilometri prin Delta Dunării. Partea ucraineană motivează economic necesitatea construirii acestui canal. Însă proiectul are și o importanță geostrategică pentru că Ucraina și-ar stabili astfel influența la gurile Dunării.
