Teo Peter, ucis a doua oara!

Procurorul militar Gheor-ghe Oancea a avut un cu-vant de spus asupra cazu-lui celebrului basist al tru-pei Compact, Teo Peter. Pentru achitarea sergen-tului american Van Goe-them de Justitia Militara SUA, anchetatorul Oancea arata cu degetul, acuzator, spre statul roman, pentru ca nu apara interesele pro-priilor cetateni in raport cu cetatenii altor state. Mini-sterul Afacerilor Externe si Ministerul de Justitie nu si-au facut treaba.

In primul interviu din cariera profesionala a procurorului militar Gheorghe Oancea, acordat miercuri Jurnalului National, colonelul magistrat a avut de spus lucruri care depasesc granitele celor doua pagini de ziar publicate. Si nu e vorba doar de spatiul tipografic. Printre subiectele abordate, la care procurorul a avut un cuvant de spus, s-a numarat si cazul care ne-a produs atata durere. Dosarul celebrului basist al trupei Compact, Teo Peter, dus dintre noi din cauza sergentului american Van Goethem. Cine e de vina pentru achitarea sergentului dispusa de justitia SUA? Degetul acuzator al magistratului aflat pe punctul de a deveni avocat s-a indreptat spre statul roman.

Procurorul militar Gheorghe Oancea, din cadrul Sectiei Parchetelor Militare (inca), a fost implicat in derularea investigatiilor privind moartea chitaristului Teo Peter, ucis intr-un accident rutier, in dimineata zilei de 4 decembrie 2004. Pentru cei care nu-si mai amintesc, precizam ca in acea zi Van Goethem, comandantul Detasamentului Puscasilor Marini de la Ambasada SUA, conducea sub influenta bauturilor alcoolice si nu a acordat prioritate taxiului cu care circula artistul. Impactul s-a produs la intersectia dintre Strada Polona si Bulevardul Dacia.

AMERICANII AU FOST IMPECABILI. "Americanii au procedat corect cand l-au scos din tara in baza conventiei de la Viena din 1961, el avea statut de diplomat. Ei si-au aparat cetateanul. Noi am continuat cercetarile in rem privind accidentul auto in care a murit Teo Peter si distrugerea autoturismului. Nu aveam competenta sa-l cercetam pe sergent. Ancheta, dupa cum stiti, au facut-o procurorii de la Parchetul Capitalei, eu am participat, avand in vedere calitatea lui de militar. I-am asistat pe cei patru colegi americani care au venit in Romania pentru cercetari. Au fost patru substituti de procuror numiti agenti de investigatie, cum este in SUA. Va rog sa ma credeti ca ei au avut toata deschiderea pentru stabilirea situatiei de fapt si pentru demararea cercetarilor impotriva sergentului pe teritoriul american. S-au comportat impecabil, corect", ne-a spus Gheorghe Oancea.

DAR... "Procurorii americani trebuia sa fie ajutati. Ei nu au fost sprijiniti de autoritatile romane cu probe, potrivit sistemului de drept american. Simplele acte de la dosar nu sunt suficiente acolo. Ei cheama politistii, specialistii ca martori in fata juriului. Ministerul nostru de Justitie, prin Directia de Relatii Internationale, trebuia sa aiba cunostinta despre aceasta realitate.

GRESELI MAE SI MJ. "Ministerul Justitiei si Ministerul Afacerilor Externe nu au facut toate demersurile legale necesare obtinerii condamnarii sergentului american. In Romania, cu dosarul care s-a facut sergentul ar fi fost condamnat, dar in America lucrurile stau altfel, iar Ministerul Justitiei trebuia sa stie asta. Directia Relatii Internationale din MJ trebuia sa ia legatura cu Consulatul Roman din zona unde se judeca procesul la Curtea Martiala", ne-a declarat procurorul Oancea. Reamintim ca procesul a fost judecat in Quantico, Virginia.

"Consulul roman trebuia sa se duca la procurorul american si sa-l intrebe de ce anume are nevoie pentru a putea sustine acuzatiile in fata juriului. Statul roman trebuia sa-i duca la proces pe legist, pe politisti, pe soferul taxiului, sa fie audiati in fata juriului, cu traducator. Statul roman trebuia sa puna la bataie banii pentru transportul si cazarea martorilor, pentru tot ce era necesar, apoi dupa ce sergentul era condamnat isi recupera cheltuielile."

PACAT. Memoria chitaristului, intinata de autoritati

DACA SI CU PARCA... "Daca faceau asa sustineau documentele facute aici de agentii americani. Il judeca in America? Foarte bine, hai dupa el, sa aparam interesele amaratului astuia de cetatean roman. De aia avem Directie de Relatii Internationale in Ministerul de Justitie, nu doar ca cei care lucreaza acolo sa se duca numai la simpozioane si figuri. De aia avem consuli prin alte tari, ca statul roman sa poata apara interesele victimelor cetateni romani pe teritoriul altor state. Asa ati vazut ce sentinta s-a dat, ca Van Goethem nici n-a fost in masina. Va e clar acum de ce nu s-a obtinut condamnarea?"

AMENINTAT CU PROCES. Gheorghe Oancea a dezvaluit aceste pareri si reprezentantilor Ministerului de Justitie, in cadrul unei intalniri pe tema unui proiect de lege privind cooperarea judiciara internationala. "Am dat acest exemplu: Teo Peter. Era prezent si seful Directiei cu pricina, din minister. Stiti ce mi-a spus? Ca am ceva cu doamna Macovei si ca ma da in judecata pentru calomnie. Eu n-am nimic cu ea, e ministru, a fost seful meu cum s-ar spune. N-am inteles insa cine si in numele cui ma dadea in judecata. Ma socheaza modul in care anumiti oameni privesc lucrurile. Sunt amatori. Se spune ca vine noua generatie si-n justitie, si-n afacerile externe, peste tot. Crezi c-or sa faca niste lucruri bune si cand colo, ei se incalta cu fesu’. Adica sunt in afara de problema, pe langa!", ne-a povestit anchetatorul.

ADRISANTUL GRESIT

La scurt timp dupa ce Curtea Martiala din Quantico, Virginia, a pronuntat verdictul prin care omorarea artistului ramanea "fara autor", familia lui Teo Peter primea o lista cu cele peste 47.000 de persoane care au semnat protestul adresat Congresului si Senatului american, Presedintiei americane, Departamentului de Justitie al SUA, urmare a sentintei in cazul Van Goethem. Romanii si-au spus punctul de vedere fata de hotararea data. Fiul artistului, Teo Peter Jr, a afirmat ca era nevoie de o astfel de actiune, deoarece este vorba de o problema de demnitate a poporului roman. In lumina declaratiilor procurorului Oancea, protestul ar fi trebuit trimis autoritatilor romane.

RECUNOASTERE DIFICILA

La sfarsitul lunii februarie 2006, Christopher VanGoethem, in varsta de 32 de ani, a fost absolvit de cele mai serioase acuzatii in cazul Teo Peter, anume omor din culpa si adulter. In schimb, el a fost gasit vinovat pentru fals in declaratii si pentru obstructionarea justitiei, fapte comise in raport cu anchetatorii SUA. Procurorul american colonelul James Mallon a declarat in cadrul unei videoconferinte organizate de Ambasada SUA in Romania: "A nu fi declarat vinovat nu inseamna neaparat ca esti nevinovat, ci poate insemna ca acuzarea nu a fost capabila sa convinga juriul asupra vinovatiei tale". Probabil ca altfel ar fi stat lucrurile daca autoritatile romanesti ar fi actionat.