"Credeam că ştim totul despre ascensiunea Asiei şi declinul Vestului. Dar abia acum începem să înţelegem ce înseamnă astea cu adevărat”, este concluzia la care ajunge autorul unui articol referitor la valul de austeritate care loveşte ţările europene publicat de cotidianul britanic The Guardian.
În contextul în care sindicalişti din întreaga UE au intrat în grevă în semn de protest miercuri, a fost greu să nu îi dai dreptate unuia dintre lideri, care a declarat pentru BBC că economia de austeritate nu funcţionează, sporeşte inegalităţile şi instabilitatea socială în societate şi nu rezolvă criza economică, relatează autorul analizei.
Toate acestea sunt adevărate şi grave, dar trebuie să te obişnuieşti cu austeritatea, deoarece lipsa de mijloace şi nevoia de a face mai mult cu mai puţin, nu vor dispărea prea curând. Austeritatea remodelează lumea noastră. Ideea este de a scoate ce e mai bun din ea.
Acest mesaj nu poate fi neglijat. Vremurile s-au schimbat. Singurul lucru care rămâne cert este incertitudinea în continuare. Ideea că ţările din zona euro s-ar putea aştepta la o redresare de genul ratelor de creştere cu care au fost obişnuite de la al doilea război mondial încoace, este din ce în ce mai fantezistă. Trăim nu o recesiune, ci o schimbare epocală şi se impune un efort mai consistent pentru a înţelege ce implică acest lucru.
În următorii 50 de ani, potrivit unui nou raport dat publicităţii de OECD privind creşterea, economia mondială este de aşteptat să crească cu aproximativ 3% pe an. Cea mai mare parte a acestei creşteri va avea loc în Asia şi în ţări în curs de dezvoltare. Creşterea din Europa va fi mult mai puţin robustă - şi de multe ori, de fapt, va fi în declin, avertizează sursa citată. Puterea economică se mută spre China - a cărei economie o va depăşi pe cea a zonei euro anul viitor, iar pe cea a SUA înainte ca Barack Obama să-şi încheie mandatul în 2016 - şi spre India. Aceasta înseamnă că, în timp ce lumea va avea mai mult, europenii vor avea mai puţin, confruntându-se cu un gen de penurie de care uitaseră. Majoritatea europenilor înţeleg cu greu ce ar putea însemna aceasta pentru standardele lor de trai şi pentru politică, conchide autorul.