“Societatea civilă subliniază gravitatea precedentului creat prin admiterea de către Curtea Constituţională a contestaţiilor formulate împotriva celor două hotărâri ale Senatului, de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care riscă să arunce România într-o criză instituţională fără precedent”, se arată în comunicatul remis redacţiei Jurnalul Naţional.
Curtea Constituţională a României (CCR) a făcut publice săptămâna trecută motivările deciziilor prin care se declară ca fiind neconstituţionale hotărârile Senatului de validare a listei magistraţilor aleşi în CSM, precum şi a reprezentanţilor societăţii civile. Este vorba despre Decizia nr. 53/2011 prin care se constată neconstituţionalitatea Hotărârii Plenului Senatului nr. 43/2010 privind validarea magistraţilor aleşi în CSM şi Decizia nr. 54/2011, prin care se constată neconstituţionalitatea Hotărârii Plenului Senatului nr. 31/2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile.
TI România consideră că, “în pronunţarea acestor decizii, Curtea Constituţională a realizat un control de legalitate, iar nu de constituţionalitate, dovadă în acest sens fiind înseşi motivările Curţii, ceea ce constituie o depăşire a competenţelor sale constituţionale şi legale”. “Curtea a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, substituindu-se pe de-o parte în drepturile Senatului de a decide în materii date exclusiv în competenţa sa, iar pe de altă parte instanţelor de drept comun care ar fi fost competente să cenzureze un act de drept administrativ. Societatea civilă avertizează că această conduită vulnerabilizează excesiv o instituţie constituţională Consiliul Superior al Magistraturii – chemată să apere independenţa justiţiei, dar care nu este independentă în gestionarea propriului proces de alegere a membrilor, ca urmare a ingerinţelor Curţii Constituţionale”, se arată în comunicat.
Societatea civilă protestează de asemenea faţă de restrângerea dreptului său ocrotit prin lege de a participa la viaţa publică şi de a contribui la funcţionarea democratică a instituţiilor statului, prin reprezentanţii desemnaţi. Această limitare a drepturilor societăţii civile este urmarea deciziei prin care unuia dintre reprezentanţii societăţii civile i-a fost “revocat” mandatul de membru al CSM, deşi potrivit principiului reciprocităţii, cine acordă un mandat trebuie să îl şi revoce, iar Curtea nu se afla în această situaţie. Pentru a decide astfel Curtea Constituţională a analizat probe administrate la dosar procedură specifică instanţelor de drept comun, însă nu a asigurat şi egalitatea de arme a părţilor întrucât probele aparţineau doar uneia dintre acestea. Mai mult, Curtea, deşi în cunoştinţă de cauză, a ignorat faptul că exista pe rolul Curţii de Apel un dosar în curs de soluţionare cu privire la aspectele analizate, susţin protestatarii.
TI România atrage atenţia asupra faptului că, prin cele două decizii pronunţate, Curtea a adus atingere în mod grav drepturilor individuale ale membrilor aleşi ai CSM faţă de care acestea produc efecte. “Astfel, Curtea Constituţională înţelege să decidă cu privire la aspecte care se află deja pe rolul instanţelor de drept comun, antepronunţându-se în cauzele respective. Rezultă că într-o societate în care respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor trebuie să reprezinte fundamentul vieţii democratice, instituţia fundamentală în asigurarea acestora încalcă în mod grav dreptul individual la apărare şi a dreptul la un proces echitabil, libertatea de asociere şi prezumţia de nevinovăţie, recunoscute şi garantate de constituţie şi de toate convenţiile internaţionale în materie de protecţie a drepturilor omului. Ne vedem obligaţi să avertizăm că situaţia creată este de natură să destabilizeze grav sistemul naţional de integritate ca urmare a dezechilibrului evident creat între diferite instituţii fundamentale: Senat, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, sistem judiciar, şi nu în ultimul rând cetăţenii, organizaţi în structurile societăţii civile. În acest context, organizaţiile semnatare fac apel către toţi decidenţii politici competenţi să trateze cu maximă responsabilitate şi transparenţă procesul de punere în aplicare a celor două decizii, astfel încât erorile produse să poată fi corectate şi să replaseze România în limitele unui stat de drept”, se arată în comunicatul primit la redacţie. De aceeaşi părere cu TI România sunt şi alte 12 organizaţii, care apar nominalizate la sfârşitul comunicatului de presă. Acestea sunt: Asociaţia Română pentru Transparenţă
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC)
Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS)
Asociaţia Pro Democraţia (APD)
Agenţia de Monitorizare a Presei – ActiveWatch
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ)
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind
Clubul Român de Presă (CRP)
Confederaţia Sindicală Naţională MERIDIAN
Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel ALFA”
Blocul Naţional Sindical (BNS)