Ţiganiada Ciucului

Situaţia romilor care trăiesc în Miercurea Ciuc, a ajuns să fie cunoscută la nivel mondial, datorită activităţii organizaţiei Amnesty International (AI). Deşi pare greu de imaginat, la periferia municipiului Miercurea Ciuc, lângă staţia de epurare, trăiesc aproape două sute oameni în condiţii inumane, îngrămădiţi în câteva bărăci metalice şi cocioabe insalubre. Aceşti oameni au fost mutaţi aici în vara anului 2004, deoarece imobilul din centrul municipiului, în care au locuit câţiva ani, risca să se prăbuşească peste ei, motiv pentru care a fost demolat de Primărie.

Reprezentanţii organizaţiei AI au înmânat, luni, conducerii Primăriei municipiului, treizecişicinci de mii de scrisori din partea comunităţii internaţionale, prin care se solicită condiţii umane de locuit pentru romii care trăiesc în vecinătatea staţiei de epurare. „Datorită campaniei de nivel mondial a AI, popoarele lumii au aflat despre faptul că romii evacuaţi din centrul oraşului Miercurea Ciuc trăiesc în condiţii inumane. Zeci de mii de semnatari solicită Primăriei să le asigure locuinte demne de om”, arată reprezentantul local al AI, Csíki Emese, într-o scrisoare trimisă unui ziar local din Harghita. Ea a precizat că semnăturile nu sunt destinate doar municipalităţii ci şi locuitorilor din Miercurea Ciuc, ei fiind rugaţi în acest fel să acorde atenţie oamenilor de la periferia oraşului, care nu se pot ridica pe propriile forţe.

Au distrus casa în care au locuit, în centrul oraşului
O clădire impozantă, cu curte interioară din centrul municipiului a fost ocupată în 1991 de câteva familii de romi, pe bază de contract, încheiat cu municipalitatea. În câteva luni, rudele şi cunoştinţele acestora, din judeţ şi nu numai, s-au mutat alături de ei, aducându-şi căruţele, caii şi câinii, ajungând ca să locuiască în imobil circa 100 de persoane. Vecinii au ajuns în pragul disperării din cauza lor. Nu mai aveau intimitate, linişte, curăţenie, se alegeau cu tot felul de paraziţi şi trebuiau să-şi păzească lucrurile zi şi noapte pentru a nu fi furate. Pe lângă toate acestea, au fost obligaţi să îndure ameninţările veşnice şi înjurăturile rromilor. În câţiva ani, imobilul a fost distrus, devenind pericol public, atât pentru locatari cât şi pentru vecini. Din acest motiv, Primăria a decis, în 2004, evacuarea romilor şi demolarea clădirii. Romii au fost mutaţi în bărăci metalice, în apropierea staţiei de epurare a oraşului. Chiar şi liderul Asociaţiei Romilor din judeţ, Joni Geza ne-a declarat că ţiganii au trebuit să fie evacuaţi pentru că au distrus clădirea care a ajuns pericol pentru ei. „Au distrus casa în care au locuit. Au ars chiar şi grinzile, nu mai erau în siguranţă în acea clădire”, ne-a precizat Joni Geza. El a subliniat şi faptul că Primăria depune eforturi uriaşe pentru integrarea acestor persoane, dar le acordă şi un ajutor real, suportând chiar şi cheltuielile comune.

Primăria Miercurea Ciuc cheltuieşte mai mulţi bani pe 170 de romi decât pe cei 42.000 de locuitori
Şeful biroului cu probleme sociale al municipalităţii, Kover Katalin ne-a declarat că Primăria cheltuieşte mai mulţi bani din buget pe familiile de romi decât pe restul locuitorilor. Ea a venit cu date concrete: în anul 2010 au fost cheltuiţi pe romii din oraş 65.293 de lei, ceea ce înseamnă 51,96% din banii cheltuiţi în scopul întrajutărării persoanelor nevoiaşe, în condiţiile în care romii reprezintă, conform recensământului din 2002, doar 0,65% din locuitori. „Pe lângă ajutorul social pe care îl primesc, romilor din Miercurea Ciuc le achităm cheltuielile comune, compuse din apă şi salubrizare. Celor de pe lângă staţie de epurare le plătim şi curentul electric. Copiilor, care frecventează cursurile şcoalare, le asigurăm transportul şi o masă caldă. Problema este însă că ei nu acceptă să aibă şi obligaţii, ci doar drepturi. În plus, nu au grijă nici măcar de ceea ce primesc, mai degrabă distrug, aşa cum s-a întâmplat şi cu imobilul în care au locuit anterior”, ne-a spus Kover Katalin.

Amnesty International a adus cazul romilor evacuaţi în atenţia comunităţii europene
În aprilie 2010, AI a solicitat Uniunii Europene (UE) să pună capăt discriminării în cazul romilor. Într-un comunicat, dat publicităţii atunci, este menţionat un caz petrecut în România, în anul 2004, când peste100 de romi au fost evacuaţi dintr-o clădire din centrul municipiului Miercurea-Ciuc. Conform documentului, cei mai mulţi au fost mutaţi de autorităţi în barăci metalice la periferia localităţii, în spatele unei uzine de tratare a apelor menajere. Locuinţele temporare situate în apopierea uzinei se aflau în interiorul zonei cu o rază de 300 de metri stabilite de legea română pentru a separa locuinţele de potenţialele surse toxice. De atunci, situaţia familiilor de romi a rămas neschimbată.