Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Calota glaciară de la Polul Nord se topeşte incet, dar sigur. Efectele incălzirii globale au fost devastatoare in acest an pentru regiunea arctică.
Calota glaciară de la Polul Nord se topeşte incet, dar sigur. Efectele incălzirii globale au fost devastatoare in acest an pentru regiunea arctică.
Gheţurile arctice au cunoscut o topire spectaculoasă şi fără precedent in timpul verii 2007 in comparaţie cu anii precedenţi, au indicat la sfărşitul săptămănii trecute oameni de ştiinţă americani intr-o conferinţă, citaţi de AFP. "Rata medie a pierderii de gheaţă din banchiza arctică in cursul verilor de pănă in 2006 era in medie echivalentă suprafeţei statului american West Virginia (62.809 kilometri pătraţi), dar in timpul verii 2007, ea s-a multiplicat de 30 de ori, suprafaţa gheţei topite fiind de talia Alaskăi (1,7 milioane kilometri pătraţi)". Asta inseamnă de trei ori suprafaţa Franţei, după cum a explicat oceanograful american Michael Steele. La conferinţa anuală a American Geophysical Union /AGU/, desfăşurată la San Francisco, Michael Steele a insistat asupra acestei "retrageri enorme" a gheţurilor. Banchiza arctică nu mai acoperea in timpul verii decăt 4,13 milioane kmp, suprafaţa cea mai mică din timpurile moderne, după cum a prezentat şi Wieslaw Maslowski, oceanograf al Şcolii navale Monterey din California, tot la conferinţa AGU. Gheţurile arctice ar putea dispărea complet in trei luni de vară similare pănă in anul 2013, a afirmat el intr-un interviu acordat BBC.
Citește pe Antena3.ro
PREDICŢII SUMBRE. Refuzănd să facă aceeaşi predicţie, Michael Steele, oceanograf la Universitatea de Stat din Washington, a relevat că Oceanul Arctic nu a fost niciodată la fel de cald vara, "inregistrăndu-se o creştere a temperaturii sale cu cinci grade Celsius peste medie". In mod obişnuit, această creştere este de doar două sau trei grade peste medie, a precizat el. In Alaska, temperaturile au atins in cursul verii 12-13 grade Celsius, situaţie de asemenea nemaiintălnită, a subliniat Steele, care işi bazează cercetările pe date istorice din ultimul secol, furnizate de instrumente amplasate in diferite locuri ale oceanului şi pe măsurători din sateliţi. Aşa cum şi alţi oameni de ştiinţă au explicat la conferinţa AGU, incălzirea Oceanului Arctic a fost autointreţinută de apele mai calde ale Atlanticului şi Pacificului, care au urcat spre nord, accelerănd topirea gheţii. Dar incălzirea climatică, provocată de emisiile de gaze cu efect de seră, este fundamental responsabilă de faptul că banchiza devine tot mai fină şi deci mai vulnerabilă in faţa vănturilor care imping departe gheţurile Alaskăi şi Siberiei Orientale, făcăndu-le să se topească mai repede, a declarat Steele. "Este un fapt că gheţurile arctice dispar şi că oceanul absoarbe mai multă lumină solară", a adăugat el.
GROENLANDA. Schimbă-rile climatice şi incălzirea globală afectează ireversibil şi Groenlanda. Calota de gheaţă care acoperă insula se topeşte mai repede decăt se aşteptau specialiştii. Luna aceasta, in locul temperaturilor obişnuite (aproximativ - 30 de grade Celsius), minima a coborăt rareori sub - 2 grade Celsius. O echipă de cercetători incearcă să determine cum se topeşte exact Groenlanda. Deşi se credea iniţial că Groenlanda se topeşte din sud, echipa a arătat că gheţarii de pe intreaga suprafaţă a insulei sunt afectaţi de schimbările climatice. Oamenii de ştiinţă lucrează in prezent la o hartă care să prezinte noua configuraţie a reliefului insulei şi să facă prognosticuri pentru ceea ce va urma. Carl Egde Boggild, profesor la centrul universitar Svalbard, spune că in ritmul acesta, din cauza incălzirii planetare, Groenlanda ar putea pierde aproape 130.000 de metri cubi de gheaţă pe an. "Aceasta corespunde cu de trei ori volumul tuturor gheţarilor din Alpi. Dacă se pierde aşa mult volum de apă, sigur vom mai descoperi şi alte insule."
