Presedintele Basescu a anuntat ie-ri, dupa sedinta CSAT, ca nu va face nominalizari pentru conducerea SRI si SIE pana cand Parlamentul nu va adopta legile privind siguranta nationala.
Nastasiu, a cincea victima a lui Omar Radu Timofte: "Basescu si-a pierdut increderea in servicii" Fuga pe mare, un scenariu SF Cazul Tanasescu - Plangere penala pentru medicul sirianului
Presedintele Traian Basescu nu va face nominalizari pentru conducerea SRI si SIE pana cand nu vor fi adoptate legile privind siguranta nationala de catre Parlament. Pana atunci, SRI va fi condus interimar de Florian Coldea, iar SIE de Silviu Predoiu.
Presedintele Traian Basescu a declarat ieri, dupa sedinta CSAT, ca legislatia actuala privind siguranta nationala nu corespunde nevoilor de securitate ale Romaniei si ca de aceea a "rugat" Guvernul sa accelereze procesul de transmitere a proiectelor legilor sigurantei nationale catre Parlament. El a spus ca este nevoie de o noua legislatie pentru a putea sa propuna forului legislativ "omul potrivit structurii pe care Parlamentul o va adopta". Presedintele a precizat ca in momentul de fata nu este posibila numirea directorului SIE, din cauza contradictiilor din Legea privind functionarea SIE si Constitutie.
COMENTARII. Basescu a precizat ca, dupa ce a transmis in februarie pachetul de legi comisiilor parlamentare de resort, "in dezbaterea publica s-a accentuat faptul ca ele sunt indreptate impotriva a 22 de milioane de romani" si a tinut sa precizeze ca respectivele legi, chiar daca aveau "destule deficiente", urmareau intarirea capacitatii structurilor de siguranta nationala impotriva amenintarilor la adresa securitatii nationale si vizau numai persoanele care incalcau legea, nu pe cetatenii cinstiti ai tarii. Presedintele a mai precizat ca proiectele respective vizau demilitarizarea ca ultima etapa in reformarea serviciilor si cresterea atributiilor acestora in ceea ce priveste supravegherea persoanelor susceptibile de atentat la siguranta nationala.
DISCREDITARE. "A fost o dezbatere incorecta din punct de vedere al abordarii, dar vedem astazi ca a fost doar o motivatie de discreditare a institutiei prezidentiale, o motivatie de a amana introducerea unei legislatii adaptate la realitatile de astazi si o motivatie de a intarzia cresterea eficientei institutiilor statului impotriva terorismului si a criminalitatii economice si transfrontaliere", a afirmat presedintele.
ALTE 76 DE CAZURI. Seful statului a mai spus ca, in afara de cazurile lui Omar Hayssam si Zaher Iskandarani, mai sunt 76 de infractori pusi in libertate si pentru care serviciile de informatii nu pot actiona decat in baza mandatelor. Basescu spera insa ca dupa adoptarea noii legislatii privind siguranta nationala sa dispara "o mostenire", respectiv "dubla sau chiar tripla atributiune". In cazurile Hayssam sau Iskandarani nici unul dintre servicii nu stia daca vreunul sau altul a primit mandat de supraveghere, a explicat Basescu. Intrebat daca stie cum si cu cine a plecat Omar Hayssam, el a precizat ca Presedintia nu se ocupa de urmariri.
ARHIVA DUNAREA. Tot in sedinta de ieri, seful statului a cerut acordul CSAT de a solicita Arhivelor Statului desecretizarea arhivei "Dunarea" pentru a oferi acces la arhiva economica. Aceasta are 680 de volume si a fost predata de SIE la Arhivele Statului. "De asemenea, s-a adoptat o alta hotarare a CSAT-ului, la propunerea pe care am facut-o, ca toate dosarele care se afla la categoria «dosare de securitate nationala», care apartin unor oameni politici de la Parlament pana la nivel primar si consilier local, sa fie desecretizate", a mai spus Basescu. Decizia de desecretizare a arhivei Dunarea vine dupa ce liderul PC, Dan Voiculescu, a cerut in repetate randuri CSAT sa faca acest lucru. Liderul PC a salutat decizia de desecretizare a arhivei "ICE Dunarea", pronuntandu-se totodata si in favoarea desecretizarii dosarelor tuturor politicienilor.