Transferul clasei a IX-a la gimnaziu, "un fiasco, un pas înapoi"

Jurnalul Naţional a organizat ieri o dezbatere pe tema noii legi a educaţiei

Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, autonomia universităţilor şi pericolul politizării conducerii acestora au fost doar câteva dintre subiectele analizate ieri de principalii factori implicaţi în învăţământ la dezbaterea organizată de Jurnalul Naţional la Muzeul Naţional "George Enescu" din Capitală pe tema noii legi a educaţiei. La discuţii au participat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, liderii federaţiilor sindicale din Educaţie, parlamentari, reprezentanţii studenţilor, elevilor şi ai asociaţiilor de părinţi.

La dezbaterea moderată de redactorul-şef Victor Ciutacu, deputatul PNL Adriana Săftoiu a deschis discuţia legată de trecera clasei a IX-a la gimnaziu, arătând că această măsură ar fi o capcană pentru elevii din mediul rural, care astfel ar putea fi determinaţi să abandoneze şcoala după încheierea acestui ciclu de învăţământ obligatoriu. Aceeaşi idee a fost susţinută şi de senatorul PSD Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, care a precizat că singura soluţie bună cu adevărat pentru elevii din mediul rural a fost cea prin care învăţământul obligatoriu era de zece ani, nu de nouă, şi în nici un caz prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. "Clasa a IX-a trimisă la gimnaziu nu este un pas înainte, ci un pas înapoi. Se spune că o să câştigăm clasa pregătitoare, pentru că o facem obligatorie, dar dacă ne uităm în datele statistice, acum, grupa pregătitoare cuprinde 95%-97% din copiii acestei generaţii, deci dacă o facem obligatorie nu câştigăm mare lucru. Câştigam cu clasa a X-a, mai ales pentru elevii din mediul rural, pentru că statul îi trimitea spre liceu, prin obligativitatea primelor două clase de liceu, şi atunci părinţii, pentru ultimele două clase, în proporţie de 97% îi ajutau să termine", a explicat Ecaterina Andronescu.

O altă problemă legată de transferul clasei a IX-a la gimnaziu ar fi, aşa cum au precizat mai mulţi participanţi la discuţii, cea legată de resursele umane şi de finanţarea pentru pregătirea acestora. "Această măsură va fi un fiasco, numai şi numai din perspectiva resursei umane. Nu vor exista nici fondurile necesare să pregătească aceşti oameni", a precizat, la rândul său, Anton Hadăr, liderul federaţiei sindicale Alma Mater. Pe de altă parte, Gabriella Pasztor, consilierul vicepremierului Marko Bela, este de părere că această nouă formulă de organizare ar fi un câştig pentru învăţământul românesc, mai ales dacă se ia în considerare problema minorităţilor naţionale, şi în special a etniei rome, pentru care introducerea obligativităţii clasei pregătitoare este de un real ajutor.

Marius Nistor, liderul federaţiei "Spiru Haret", a declarat că mai gravă decât problema abandonului şcolar este cea a bagajului foarte mic de cunoştinţe pe care absolvenţii îl au pentru piaţa forţei de muncă, arătând că aceştia nu au nici o şansă la angajare cu ceea ce învaţă în şcoală. În completarea celor spuse de liderul sindical a venit Mihaela Gunea, preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, care a subliniat că un stagiu de numai trei ani pentru liceu este insuficient pentru pregătirea elevilor. Ecaterina Andronescu a adăugat că în ultimii ani şcoala nu s-a adaptat deloc la piaţa muncii. "Piaţa muncii nu mai are deloc structura pe care mi-am imaginat-o sau şi-a imaginat-o fiecare dintre noi. Este radical schimbată. Dacă cineva îşi mai imaginează că un tinichigiu poate să iasă dintr-o şcoală profesională sau un muncitor poate să lucreze la o firmă cu opt sau nouă clase de gimnaziu, greşeşte profund, pentru că acum unui muncitor i se cere o altă calificare de un alt nivel. Am înţeles lucrul acesta anul trecut, în timpul mandatului de ministru, şi am încercat, împreună cu echipa ministerului, să construim un liceu tehnologic, care să dea acest nivel mai ridicat al calificării şi să dea un acces şi mai larg pe piaţa muncii şi pe zone de dezvoltare. Trebuie să respectăm specificul fiecărui judeţ, iar autorităţile şi inspectoratele şcolare ar fi putut să dea o mână de ajutor în această construcţie", a arătat Ecaterina Andronescu, menţionând că nu există o comunicare cu Ministerul Muncii în acest sens.

Printre aberaţiile care au mai fost amintite de participanţii la dezbatere au mai fost şi câteva articole din noua lege a educaţiei dezbătute în ultimele zile în Camera Deputaţilor, pe care parlamentarii le-au descoperit. "Este un articol care spune că universităţile pot aduce aport în natură pentru societăţile comerciale, anume dreptul de folosinţă al terenurilor şi aşa mai departe. Vă daţi seama că în momentul acela noi deschidem calea, pentru că dreptul de folosinţă poate fi şi pe 99 de ani, să se poată folosi şi în imobiliare. Înţeleg că poţi să faci o tipografie, o librărie, dar când vii cu patrimoniul pe care poţi să-l aduci ca aport social este de neconceput", a arătat deputatul PSD Cristian Dumitrescu, vorbind despre un articol dezbătut la Parlament chiar ieri.

Polemica a fost şi mai puternică pe tema autonomiei universităţilor şi a pericolului politizării conducerii acestora. Fostul ministru PNL Cristian Adomniţei a ţinut să precizeze că actualul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, "cu un autism incredibil spune că această lege întăreşte autonomia. Este incredibil cum poate cu atâta tupeu să spună aceste lucruri". "Faptul că eşti cea mai bună universitate este o consecinţă a forţei autonome de a te putea dezvolta", a adăugat Adomniţei. "Ceea ce ne dă proiectul acesta de lege este înspăimântător, pentru că în orice moment rectorul poate fi demis de ministru. În acest moment sunt două universităţi pentru care ministerul n-a semnat lista de investiţii. De ce? Poate rectorii se trezesc şi vorbesc mai puţin ca să poată să aibă lista de investiţii semnată. Este un abuz. Dacă aici vorbim despre o lege care are alte prevederi, atunci mă întreb, în condiţiile acestui proiect de lege, ce vom face din autonomia universitară", a mai arătat Ecaterina Andronescu. "Universităţile care există de secole au putut exista pentru că au avut autonomie şi neimplicarea nici a regilor, a prelaţilor şi aşa mai departe a permis funcţionarea lor", a precizat, la rândul său, deputatul PSD Cristian Dumitrescu, şeful Comisiei de Învăţământ a Camerei. Fostul lider al FEN, deputatul PDL Cătălin Criotoru, a susţinut că autonomia universitară este absolut necesară, reprezentând "şcoala libertăţii de gândire", fără de care mediul universitar nu s-ar putea dezvolta. "Trebuie înţeles că vorbim despre învăţământul superior care creează specialiştii care vor conduce mâine şcoala. Păi, ce şcoală mai bună poate fi decât şcoala libertăţii de gândire, a libertăţii de iniţiativă, a libertăţii în general? Acest sistem funcţionează în toate ţările cu democraţie solidă. Despre asta vorbim, asta trebui să apărăm", a arătat Cătălin Croitoru. În completare, Anton Hadăr a subliniat că, aşa cum este formulat noul proiect de lege a educaţiei, lectorilor li se permite, practic, să-şi aducă în universitate orice rudă.

În discuţii au mai fost atinse şi alte subiecte legate de noul proiect de lege a educaţiei, printre care finanţarea în funcţie de numărul de elevi pentru învăţământul preuniversitar, despre care sindicaliştii spun că nu poate duce la performanţe în Educaţie.