Tulcea - Digurile nimanui

Dupa inundatiile din primavara, cand Dunarea a dat pe dinafara rupand digurile si inundand sate intregi, autoritatile centrale si locale au anuntat ca vor lua masuri pentru ca asa ceva sa nu se mai intample. Dupa trei luni, in Tulcea, judet grav afectat, nimeni nu face nimic.

Aprilie 2006. Avertizarile venite de la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor anunta ca judetul Tulcea este in pericol din cauza debitului istoric al Dunarii: aproximativ 15.000 de metri cubi de apa pe secunda la intrarea in tara, peste 18.000 de metri cubi in Delta.

INCIDENTE. Desi insusi presedintele Basescu, aflat in vizita in judet, spune public ca digurile sunt rezistente, incidentele nu intarzie sa apara. Primul care a cedat a fost digul de aparare al orasului Isaccea. Cateva zeci de anexe gospodaresti si gradini sunt si la aceasta ora sub ape, desi autoritatile au incercat sa minimizeze pagubele. La cateva zile distanta, un alt dig, de data asta din zona Murighiol, este fisurat si cedeaza in cateva puncte. Terenuri agricole sunt inundate. Din cauza ca apele fluviului erau in continua crestere apar rapid probleme de-a lungul cursului Dunarii in tot judetul. Localitatile care nu aveau dig de aparare (Plauru, Uzlina, Vulturu, Ilganii de Jos) sunt sub ape, iar alte zeci de diguri sunt pe punctul de a ceda: Patlageanca, Ceatalchioi, Macin, IC Bratianu, Ostrov, Daeni, Nufaru, Partizani, Maliuc, Gorgova, Crisan, Sulina. Autoritatile sesizeaza problema si interzic traficul naval pe bratele Dunarii, permitand navigatia doar cu permise speciale. Probleme apar la digul de la Salceni, care apara localitatile Patlageanca si Ceatalchioi si este in pericol de surpare. Fisuri sunt anuntate la IC Bratianu si pe digul dintre Macin si Smardan, pe care este construita o sosea. Digul care apara localitatea Ostrov cedeaza in preajma Pastilor si inunda o treime din sat. Autoritatile centrale anunta triumfalist ca imediat ce apele se vor retrage vor incepe lucrari de consolidare in toata tara. In acest sens s-au alocat fonduri insemnate, marite de multe ori fata de anii trecuti. Apele s-au retras, dar la trei luni de la inundatii nu s-a miscat inca nimic.

SCUZE. Lucru obisnuit pentru Romania, autoritatile ridica din umeri, invoca procedurile greoaie si arunca vina de la unele la altele. Mai mult decat atat, promit ca se vor apuca de treaba in cel mai scurt timp, o saptamana-doua. Bugetul cerut de Prefectura Tulcea este de aproximativ 1.300 de miliarde de lei vechi, potrivit prefectului Chirica Lefter. La acesti bani se adauga fonduri de la Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, care vor fi gestionate de Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si bani de la Apele Romane. Cu toate acestea, lucrarile nu au inceput. "Lucram doar in zona de pericol Salceni, digul de acolo, care apara satele Ceatalchioi si Patlageanca, sta sa cada. Alte lucrari nu au inceput inca, dar avem planuri. Din ce am inteles de la directorul meu care raspunde de aceste lucrari, vom putea actiona intr-o saptamana, doua. Daca ar fi sa dau un termen, as zice sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august. Sunt probleme de-a lungul cursului Dunarii si in Delta, mai ales la Mila 23 si la digul Cordon Litoral, pe care l-am spart anul trecut, l-am refacut si l-am spart din nou in aceasta primavara", a declarat prefectul de Tulcea, Chirica Lefter. Vorbe exista, fapte mai putin.

NICI UN CUVANT DESPRE RENATURARE

Dupa ce programul de reconstructie ecologica a fost practic abandonat de actuala guvernare, in continuare nu se sopteste nici un cuvant despre renaturare. Hectare intregi din Delta sunt indiguite, iar pe aceste terenuri se cultiva cereale, pepeni sau diverse plante tehnice. Programul de reconstructie ecologica, inceput in urma cu 12 ani, prevede spargerea digurilor si reinundarea incintelor agricole si piscicole si redarea lor circuitului natural. Grosul programului s-a desfasurat in mandatul fostului guvernator Virgil Munteanu, insa lucrarile s-au oprit dupa venirea la putere a Guvernului Tariceanu.