Tulcea nedescoperită, rămasă în paragină

Parcul Naţional Munţii Măcin, “Triunghiul mănăstirilor”, cele 500 de situri arheologice din judeţul Tulcea, printre care cetăţile Enisala şi Argamum sau podgoriile Sarica Niculiţel şi Babadag sunt câteva dintre destinaţiile turistice al căror potenţial aşteaptă valorificarea.

La acestea se adaugă şi zonele turistice interesante, dar lăsate uitării din Delta Dunării, cum ar fi: Pădurea Letea, Periprava, Chilia Veche sau Plauru. Aşa se face că, pentru vizitatorii români sau străini, Sfântu Gheorghe, Sulina sau Crişan sunt banale halte turistice. În judeţul Tulcea există peste 500 de situri arheologice, care aşteaptă să fie descoperite de cei care vor să viziteze această zonă. Cele mai importante sunt Cetatea Enisala, Cetatea Orgame/ Argamum (Jurilovca), Halmyris (Murighiol), Bazilica paleocreştină de la Niculiţel, Noviodunum (Isaccea) sau Cetatea Aegyssus (Tulcea). Toate acestea plasează, în opinia dr Florin Topoleanu, directorul Institutului de Cercetări Eco Muzeale Tulcea, Nordul Dobrogei pe locul trei în ţară ca importanţă arheologică “Într-o ierarhie neoficială, dar recunoscută de specialişti, judeţul Tulcea se află pe unul din primele trei locuri în România privind valoarea patrimoniului istoric şi arheologic. Este vorba de Tulcea, Constanţa şi Hunedoara, cu cetăţile dacice de acolo. Evident că sunt subiectiv, şi voi spune că Tulcea este primul judeţ al ţării prin valoarea obiectivelor sale arheologice.” Deşi la fel de valoroase ca cetăţile din Grecia, siturile arheologice din judeţul Tulcea sunt interesante doar pentru specialişti, fiind ignorate total de autorităţile locale, de turişti şi de investitori.

PODGORIILE SARICA NICULIŢEL ŞI BABADAG. Judeţul Tulcea este recunoscut ca având una dintre cele mai importante podgorii din ţară. Cu toate acestea nici investitorii şi nici alţi responsabili din sistem nu şi-au pus încă problema să o includă într-un circuit turistic. Astfel, în zonă ar putea fi înfiinţate pe lângă fermele viticole pensiuni turistice, aşa cum s-a întâmplat în Franţa, sau se pot realiza trasee turistice care să includă toate punctele de exploatare a vinului din această parte a ţării. Spre deosebire de podgoriile româneşti, în Franţa au fost create pachete turistice. “Acolo sunt ferme foarte vechi unde se oferă cazare, mâncare şi vinul respectiv. Ei merg pe ferme de sine stătătoare, deşi nu sunt într-un circuit turistic. În Italia se merge tot pe sistemul francez”, a afirmat Elena Pop, consilier în cadrul Direcţiei Agricole Tulcea.

ZONE TURISTICE, ÎN PARAGINĂ! Spre deosebire de alte zone potenţial turistice din ţară, total ignorate de cei care sunt abilitaţi să ia măsuri în cadrul Ministerului Turismului, Delta Dunării a devenit, prin eforturi financiare substanţiale, cel mai important brand turistic al României. Aşa se face că Rezervaţia Biosferei este acum cunoscută peste tot în lume, iar numărul turiştilor a crescut foarte mult în ultimii ani.

Cu toate acestea, sunt zone importante din Deltă, mai mult de jumătate, total ignorate de oamenii de afaceri care îşi îndreaptă atenţia, şi resursele financiare, către zonele deja foarte populare: Sfântu Gheorghe, Sulina, Crişan şi, de ce nu, Nufăru, Mahmudia sau Murighiol, unde în ultimii ani au fost construite pensiuni, hoteluri sau campinguri. Din păcate însă, nu acelaşi lucru se poate spune despre localităţile total abandonate de pe braţul Chilia al Dunării. Este vorba despre: Letea, Periprava, C.A. Rosetti, Ceatalchioi şi multe altele, care nu fac interesul nici unui om de afaceri. În aceeaşi măsură, nici localnicii nu văd că turismul i-ar putea scoate din sărăcie, singura, şi cea mai importantă problemă fiind lipsa banilor. “La noi oamenii sunt foarte săraci, nu avem venituri şi nici măcar nu avem din ce să trăim. Sunt două pensiuni cu circuit închis, dar nu sunt ale localnicilor. La noi este o zonă foarte frumoasă, este Pădurea Letea, braţul Chiliei Vechi şi braţul nou al Dunării, dar cum să cazăm turişti când noi singuri abia supravieţuim? Ce să le oferim? O baie pe stil vechi, o toaletă afară? Noi avem teren, 700 de mp, dar nu avem putere. Să vă spun sincer, noi trăim din alocaţia copiilor. Au venit nişte turişti rătăciţi pe aici, nişte nemţi, şi i-am cazat la noi, dar a doua zi dimineaţa au luat Pasagerul şi au plecat la Tulcea, şase ore pe drum. Tot ce spun la televizor cu turismul în Delta Dunării sunt poveşti. La noi e aşa cum vă spun, este o zonă foarte frumoasă, cea mai frumoasă din Delta Dunării, dar nu avem posibilitate pentru oameni”, a spus Ana Demisov, localnică din satul Periprava.

Drept urmare, în zona Periprava – CA Rosetti – Letea, una dintre cele mai frumoase din Delta Dunării, având în vedere că aici se află Pădurea Letea, funcţionează în acest moment o singură pensiune cu regim deschis, cauza fiind lipsa infrastructurii minime. Va mai trece însă timp până când zonele acum date uitării vor deveni interesante pentru turiştii care aleg ca destinaţie de vacanţă Dobrogea de Nord şi nu doar Delta Dunării.