Un val de oroare a cuprins mass-media şi a îndurerat iubitorii de artă din întreaga lume, la simpla ipoteză că fie şi numai unul dintre tablourile semnate de Picasso, Matisse, Monet, Gauguin şi Lucien Freud ar fi putut sfîrşi ars în soba unui cătun uitat din România, comentează Deutche Welle într-un material dedicat reacţiilor internaţionale pe marginea cazului furtului de tablouri din Olanda.
"Ipoteza a fost din nefericire, confirmată deunăzi. În satul global veştile se răspîndesc instantaneu”, adaugă sursa citată, care reaminteşte, pe scurt, trista poveste a celor şapte pânze semnate de autori celebri.
După ce au fost furate dintr-un muzeu din Rotterdam, în 2012, de o bandă de răufăcători români, "până deunăzi a mai pâlpâit firava speranţă a recuperării lor. Speranţa a fost brutal spulberată prin mărturisirea făcută de mama principalului acuzat din acest dosar, Radu Dogaru. Pentru a-şi apăra fiul, aflat în imposibilitatea de a găsi cumpărători ai capodoperelor furate de la Kunsthal, spre a şterge urmele, ar fi pus pe foc pânzele”, reaminteşte sursa citată.
Cotidianul german Der Tagesspiegel, relatând istoria tablourilor furate, citează declaraţia directorului Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Orberlander-Târnoveanu, potrivit căruia "faptele comise de hoţii români sunt crime împotriva umanităţii”.
"Un păcat de neşters, de neiertat, consideră familia Cordia, vestită colecţionară de artă, sacrilegiul, crima comisă de hoţii brutali, ignoranţi, lacomi. Vestita familie de inudstriaşi este posesoarea unei colecţii de 250 de piese de artă, datând din 1860 până în 1970. Din aşa-numita colecţie Triton făceau parte şi tablourile furate în octombrie 2012. Potrivit experţilor, cele şapte pînze pe care posesorii lor, dar şi publicul iubitor de artă nu le vor mai vedea niciodată, cum afirma, citată de agenţia DPA, familia Cordia, se ridică la o valoare de 50 până la 150 de milioane de euro. Pierderea rămâne ireparabilă”, notează dw.de.
Revenind asupra crimei comise da banda de răufăcători români, cotidianul german Suddeutsche Zeitung relatează o altă întâmplare asemănătoare, petrecută în anii 90.
Francezul Stéphane Breitwieser a furat mai mulţi ani la rând din diverse muzee mai mici din Europa, 60 de tablouri şi 120 de obiecte de artă. Valoarea totală a pieselor furate s-a ridicat la mai mult de un miliard de euro. Ajutorul de ospătar, alias Breitwieser, şi-a creat într-una dintre camerele casei în care locuia împreună cu mama sa, un mic muzeu.
Când poliţia i-a dat de urmă, mama hoţului francez a acţionat în acelaşi fel ca Olga Dogaru. A aruncat nu în foc, ci în apă, în canalul Rhin-Rhone, operele furate: pânze de Watteau, Lucas Cranach cel Bătrân , o vioară din secolul al XVII-lea... Apa a scos la mal doar o parte a pieselor pe care Mireille Breitwieser le-a sacrificat spre a-şi salva fiul.
Operele furate de hoţii români aparţin Fundaţiei Triton, proprietatea cuplului olandez Willem şi Marijke Cordia, şi ele au fost prezentate publicului pentru prima dată în cadrul unei expoziţii cu 150 de lucrări, organizată cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a muzeului Kunsthal.
Muzeul va aştepta finalizarea cercetărilor în cazul resturilor arse ale tablourilor furate în octombrie 2012, aparţinând între altele lui Picasso, Monet şi Gauguin, înainte de a confirma că ele provin de la aceste opere, a declarat vineri un purtător de cuvânt al centrului olandez. "Încă nu putem să confirmăm că vreuna dintre operele furate în urmă cu un an a fost distrusă. Investigaţia este în curs”, au declarat sursele, care au refuzat să se pronunţe asupra anchetei. Muzeul Kunsthal din Rotterdam a dat asigurări că va transmite un comunicat odată terminată investigaţia.