Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Institutul Naţional pentru Investigarea Crimelor Comunismului a făcut public numele unui nou torţionar. Este vorba despre Florian Cormoş, acum în vârstă de 87 de ani, a fost comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă. Acesta este al patrulea nume din dosarul torţionarilor.
Florian Cormoş, cel care a condus din decembrie 1952 până în aprilie 1953 lagărul numit “Colonia de Muncă Cernavodă – Columbia”, este acuzat de moartea a cel puţin 115 deţinuţi politici.
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a depus pe numele lui Cormoş o sesizare penală.
"Suntem în măsură să vă prezentăm al patrulea nume din lotul de 35 de persoane, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, deferiţi Parchetului anul trecut şi pentru care s-a dispus deja începerea urmăririi penale, şi Iuliu Sebeştin, decedat cu puţin timp înainte de a fi trimis în justiţie. IICCMER a solicitat astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi cu condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate", a precizat Andrei Muraru marţi, la o conferinţă de presă.
Potrivit acestuia, în cele patru luni cât Florian Cormoş a condus colonia de muncă de la Cernavodă, s-a înregistrat în medie un deces pe zi sau 30 de decese pe lună, Muraru adăugând că este foarte posibil ca numărul morţilor să fie mult mai mare.
"Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a impus un regim de viaţă şi de muncă în cadrul coloniei Cernavodă bazat pe restrângerea drepturilor condamnaţilor şi internaţilor administrativ. În calitatea sa de comandant a pus în aplicare în mod direct şi cu intenţie un regim de exterminare de care se face vinovat, cu acordul tacit al autorităţilor interesate de anihilarea fizică a opozanţilor", a spus Andrei Muraru.
Decesul deţinuţilor a survenit în urma unui cumul de factori, dintre care Muraru a menţionat tortură, pedepse inumane, înfometare, presiuni fizice şi psihice, privarea de asistenţă medicală, condiţii mizere în barăci, condiţii dure de muncă, sancţiuni aplicate discreţionar şi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor, Cormoş încălcând cu mult regulamentele privind condiţiile de detenţie.
Citește pe Antena3.ro
