Unirea Principatelor şi Bucureştii

EXPOZIŢIE  •  O ISTORIE ALEASĂ ÎN ACTE ŞI OBIECTE.
Cu ocazia împlinirii a 150 ani de la Unirea Principatelor Române, Muzeul Municipiului Bucureşti organizează o expoziţie temporară la Palatul Şuţu, intitulată sugestiv "Unirea Principatelor şi Bucureştii".

Capitala Munteniei a jucat un rol important în procesul Unirii de la 1859. De la oameni politici şi până la simpli cetăţeni, bucureştenii au pus umărul la înfăptuirea unui act de unire important, ce a precedat Marea Unire de la 1918. Cu bune şi rele, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza de la 24 ianuarie 1959 de Adunarea Electivă a Ţării Româneşti la Bucureşti,  urmare a celei făcute de Adunarea moldovenească la data de 5 ianuarie 1859, a reprezentat pasul decisiv în lupta pentru unire a celor două ţări surori. Actul ultim de la Bucureşti a reprezentat în esenţă dorinţa întregului principat, a întregii românităţi. "Unirea – a spus Mihail Kogălniceanu în 1863, eu nu recunosc nimănui că-i actul său individual, proprietatea sa exclusivă, Unirea e actul energic al întregii naţiuni române..."

Expoziţia de la Palatul Şuţu, coordonată de profesorul Ionel Zănescu, vine ca o completare, o îmbogăţire a cunoştinţelor românilor despre ce au însemnat vremurile Unirii şi cum erau ele. Pentru a reda atmosfera acelor ani şi desfăşurarea tumultuoasă a evenimentelor, s-a folosit un important şi sugestiv patrimoniu muzeal din colecţiile de artă plastică, artă decorativă, litografii şi imprimate, costume şi accesorii vestimentare, arme, documente, ştiinţă şi tehnică, medalistică.

Sunt expuse, de asemenea, multe piese inedite, cu caracter memorial, care au aparţinut unor personalităţi marcante ale epocii, precum: Al.I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Elena Cuza ş.a.m.d.