Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anunțată pentru prima dată marți de Kyiv Post, decizia de a pune capăt desfășurării Diviziei 101 vine în contextul intensificării agresiunii ruse în regiunea Mării Negre și al presiunii crescânde asupra aliaților NATO de a rămâne în alertă.
Pentagonul a prezentat această mișcare ca o „ajustare strategică” pentru a elibera resurse, dar criticii de ambele părți susțin că momentul nu putea fi ales mai prost și că acesta contrazice doctrina Casei Albe, „pace prin forță”.
Veterans On Duty (VOD), un grup de advocacy pentru securitate națională condus de foști membri ai armatei, a emis o declarație în care condamnă decizia Pentagonului.
În fruntea mișcării împotriva retragerii se află Jeremy Hunt, un fost căpitan al serviciilor de informații ale armatei americane care a servit în Europa de Est și care acum prezidează VOD.
Într-un interviu acordat Kyiv Post, Hunt a avertizat că decizia trimite un semnal dezastruos al retragerii americane chiar în momentul în care Putin testează hotărârea NATO.
„Este un element esențial pentru descurajarea lui Putin – iar momentul nu putea fi mai prost”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea țărilor de pe frontul de est”.
Pentru Hunt, leadershipul american se bazează în esență pe prezență: „Este vorba despre a fi acolo pentru a descuraja și a liniști. Nu pot să mă gândesc la un alt moment în care ar fi fost mai important să le arătăm aliaților noștri din regiune că suntem aici și că îl descurajăm pe Putin într-un moment în care el este mai îndrăzneț ca niciodată în multe privințe”, a subliniat el.
În cele din urmă, el a susținut că decizia Pentagonului reprezintă nu doar o greșeală tactică, ci și o retragere simbolică. Hunt susține că prezența militară americană în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă importanță: ca forță de instruire pentru aliați și ca avertisment vizibil pentru Moscova.
„Când antrenam forțele ucrainene în 2016, nu era vorba doar de tactici”, a amintit el, explicând că era un semnal către Putin că SUA rămâne fermă în ceea ce privește suveranitatea aliaților săi.
Retragerea acum transmite mesajul opus – că „ne relaxăm vigilența într-un moment în care Putin este mai îndrăzneț ca niciodată”, a subliniat el.
Oficialii americani au subliniat că numărul trupelor din Polonia și țările baltice va rămâne neschimbat, dar surse militare europene au declarat pentru Kyiv Post că se așteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria și Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.
Pentru veterani precum Hunt, această decizie riscă să creeze un vid într-o regiune care se pregătește deja pentru o escaladare.
În ultimele săptămâni s-a înregistrat o creștere a incursiunilor dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al unor membri NATO, precum România, Polonia și Estonia – un model care, potrivit lui Hunt, subliniază „caracterul imediat” al amenințării.
Decizia a zguduit guvernele din Europa de Est, deja îngrijorate de angajamentul oscilant al SUA față de NATO.
Hunt a afirmat că retragerea brigăzii va semăna inevitabil „consternare” printre aliați precum România și Polonia, care ar putea acum să pună la îndoială dacă angajamentul Washingtonului față de articolul 5 – piatra de temelie a pactului de apărare reciprocă al NATO – este de neclintit.
„Când începem să retragem brigăzile, aliații se întreabă în mod firesc: este acesta începutul a ceva mai mare? Este acesta un semnal că vor urma și alte măsuri?”, a spus el.
„Nu ne putem permite acest tip de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum”.
Mai mulți senatori cheie, inclusiv președinții republicani ai Comisiilor pentru servicii armate din Senat și Camera Reprezentanților, au criticat această mișcare ca fiind una care „trimite un semnal greșit Rusiei” și „subminează descurajarea într-un moment critic”.
Unii oficiali americani au susținut în privat că armatele europene sunt într-o formă mai bună acum decât înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ceea ce permite Washingtonului să „paseze ștafeta”. Hunt nu neagă că s-au înregistrat progrese, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea.
„Aplaud aliații noștri europeni – în special România – pentru creșterea cheltuielilor de apărare și investițiile în armatele lor”, a spus el, adăugând însă că aliații mai puternici nu sunt un motiv pentru a se retrage, ci un motiv pentru a dubla parteneriatul.
„Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”, a subliniat el.
Pe măsură ce Divizia 101 se pregătește să plece, anxietatea crește la București, Bruxelles și nu numai. Pentru veterani precum Hunt, care au petrecut ani de zile consolidând liniile frontului NATO, decizia pare mai degrabă o invitație la erori de calcul decât o recalibrare.
„Când ne retragem, îi dăm lui Putin spațiu de manevră”, a concluzionat Hunt. „Într-un moment în care lumea urmărește dacă SUA mai este lider, acesta nu este doar un mesaj negativ, ci unul dezastruos”.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
