ZIUA MONDIALĂ ANTICORUPŢIE/ Raport DGA, apel Transparency

Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administraţiei (MIRA) şi-a prezentat bilanţul ultimelor 11 luni chiar ieri, de Ziua Internaţională Anticorupţie. Tot ieri, Transparency International a făcut un apel către partidele politice din Parlament, cerând măsuri pentru reducerea riscurilor de corupţie în sectorul public.

Numai în cele 11 luni ale acestui an au fost învinuiţi 200 de lucrători MIRA, 81 dintre ei fiind şi inculpaţi. În aceeaşi perioadă au fost trimise Parchetului 1.268 de dosare, din care 990 au fost create prin autosesizare. Dintre structurile MIRA, cei mai mulţi acuzaţi de corupţie se află în rândurile Poliţiei Române (154), urmaţi de cei de la ISU (68), administraţie publică (44), Poliţia de Frontieră (28), Jandarmerie (15). Din aparatul central al MIRA doar patru persoane au fost acuzate de corupţie. La capitolul denunţuri, cel mai bine stă IGPR, cu 52 de semnalări, urmat de cei de la Frontieră, cu 25 de denunţuri, şi de Jandarmerie, cu 3. Aparatul central al MIRA nu a formulat nici un denunţ. La linia anticorupţie gratuită 0800.806.806 au sunat 4.599 de persoane, fiind deschise doar 26 de dosare penale. Faptele de corupţie nu sunt reprezentative pentru întreg corpul profesional din MIRA, arată DGA. Iar creşterea numărului de dosare de corupţie nu echivalează cu amplificarea fenomenului, “ci atestă faptul că abordarea sistemică” a corupţiei “a condus în mod firesc la obţinerea de rezultate evidente”. Printre ultimele realizări ale DGA se numără obţinerea condamnării la câte patru ani de închisoare a celor doi poliţişti arădeni de la Serviciul Poliţiei Rutiere, care obişnuiau să primească bani de la şoferii care încălcau regulile de circulaţie. Ca şi condamnarea ofiţerului SIPI Satu Mare la doi ani de închisoare, pentru că a cerut şi a primit 1.000 de euro promiţând unei persoane că îi va obţine angajarea ca ofiţer la ISU.

ANTICORUPŢIA ÎN PROGRAME/Apelul TI către partidele parlamentare

Programele electorale ale partidelor politice nu cuprind suficiente măsuri anticorupţie, ceea ce constituie o problemă pentru imaginea României în Uniunea Europeană (UE), a declarat ieri reprezentantul Transparency International (TI) România, Victor Alistar.

Constatarea a fost făcută de experţii anticorupţie care au analizat programele electorale ale partidelor proaspăt intrate în Parlament. Astfel că ieri, în conferinţă de presă, reprezentantul TI, Victor Alistar, a făcut un apel către partidele politice care au intrat în Parlament. Concret le-a cerut să îşi exprime opinia cu privire la măsurile pentru reducerea riscurilor corupţiei în sectorul public, propuse de TI, structurate pe cinci domenii: justiţie, administraţie publică, achiziţii publice, transparenţă decizională şi capacitatea instituţională a agenţiilor anticorupţie.

JUSTIŢIE
La acest capitol, TI România recomandă partidelor politice să unifice practica judiciară, astfel încât legea să se aplice la fel în fiecare instanţă şi să nu fie interpretabilă. TI cere ca CSM să îşi publice materialele din şedinţe, să publice deciziile integral şi să le motiveze temeinic. Organizaţia propune ca asistenţa juridică gratuită să fie extinsă către mai multe categorii de populaţie. Experţii juridici ar trebui să răspundă penal pentru deciziile luate, în timp ce auditorii publici e nevoie să devină independenţi, pentru a putea controla cu adevărat ceea ce se întâmplă în instituţiile de stat, a afirmat Alistar.

NOUĂ PENTRU ADMINISTRAŢIE
Pentru administraţia publică, organizaţia are nouă propuneri. Printre aceste măsuri se numără unificarea sistemelor de organizare, pentru ca fiecare minister să aibă aceleaşi norme interne, aceeaşi structură şi să se ghideze după aceleaşi reguli. Ba chiar să existe mecanisme consultative permanente în toate ministerele. Legat de achiziţiile publice, TI cere să existe o evaluare independentă a bunurilor din caietele de sarcini. Organizaţia cere partidelor politice să mărească atribuţiile DNA, care ar trebui să intervină şi în administraţia publică. Curtea de Conturi ar trebui să aibă şi o funcţie de control, pe lângă cea de audit, iar Agenţia Naţională Anticorupţie ar trebui să aibă acces la bazele tuturor instituţiilor de stat, pentru a urmări ce contracte încheie, ce parteneriate realizează. "Doar aşa corupţia va fi diminuată", a declarat Victor Alistar. O altă cerinţă TI este ca parlamentarii să reglementeze care sunt priorităţile şi să stabilească în primele trei luni de mandat care vor fi criteriile pe baza cărora se vor da ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de Guvern şi să introducă mecanisme care să verifice dacă o lege e sau nu rezultatul unor influenţe politice sau al intereselor unor anumite persoane.
TI România aşteaptă de la partidele politice, până la prima convocare a noului Parlament, reacţii pentru a vedea dacă există disponibilitatea pentru introducerea măsurilor propuse în programele de guvernare.

CUVÂNTUL CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ne-a comunicat ieri că este "preocupat de gravitatea problemelor pe care le pune corupţia şi de ameninţarea pe care aceasta o constituie pentru stabilitatea şi siguranţa societăţii, subminând instituţiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiţia şi care compromit dezvoltarea durabilă şi statul de drept".
Convins că fenomenul corupţiei nu este o problemă locală, CSM afirmă că se implică, sprijină şi îşi manifestă deplina disponibilitate pentru a preveni şi opri acest fenomen. CSM atrage atenţia însă că acest fenomen nu trebuie generalizat la nivelul întregului sistem judiciar, ci trebuie particularizat pentru a putea fi combătut eficient. CSM îi susţine pe magistraţii care muncesc cu onestitate şi profesionalism, dar va sancţiona manifestările neconforme profesiei de magistrat şi va lua măsuri potrivit competenţelor sale, pentru eradicarea fenomenului corupţiei din cadrul sistemului judiciar românesc.