Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007 prin adoptarea Rezoluţiei 61/225 la 20 decembrie 2006.
Potrivit https://www.idf.org, site-ul FID, tema pentru ediţia din 2018 a Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat este ''Diabetul priveşte fiecare familie" ("Diabetes concerns every family"). După cum explică noul preşedinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, prof. dr. Romulus Timar, "tema abordată pentru 2018-2019 de IDF arată că diabetul priveşte nu doar persoana cu diabet sau medicul, ci priveşte fiecare familie din cauza incidenţei şi problematicii acestei afecţiuni. Eu traduc această temă şi printr-o abordare 360° pe care trebuie să o avem în diabet".
Conform IDF, la nivel mondial peste 425 milioane de persoane trăiesc cu diabet zaharat, număr ce se estimează că va ajunge la 629 milioane până în 2045. Cele mai multe dintre aceste cazuri sunt reprezentate de diabetul de tip 2, care este în mare măsură prevenit prin activitatea fizică regulată, o dietă sănătoasă şi echilibrată şi promovarea unui mediu sănătos de viaţă. Familia joacă un rol cheie în prevenţie prin oferirea educaţiei, a resurselor şi mediului pentru un stil de viaţă sănătos. Toate familiile sunt potenţial afectate de diabet şi astfel conştientizarea semnelor, simptomelor şi factorilor de risc pentru toate tipurile de diabet este vitală. Totuşi, mai puţin de 1 din 4 membri ai familiei au acces la programe de educaţie pentru diabet, astfel încât este esenţial ca educaţia şi sprijinul pentru diabet să fie accesibile tuturor persoanelor cu diabet zaharat şi familiilor acestora.
Pentru a marca Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat, în intervalul 10-14 noiembrie 2018 se desfăşoară a XI-a ediţie a Campaniei naţionale "Controlează-ţi diabetul". Cu acest prilej, Romulus Timar a arătat că în regiunea de Nord-Est a României prevalenţa diabetului este cu 6,7% mai mare decât media naţională.
Tot cu ocazia zilei de 14 noiembrie, la începutul lunii noiembrie, Primăria Municipiului Ploieşti a anunţat, într-o conferinţă de presă, că în cadrul programului "înCerc" derulat la nivelul municipiului, au fost evaluaţi medical 84% dintre copiii de clasa a V-a. Dintre aceştia, nu mai puţin de 30,16% au fost identificaţi cu risc de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2.
În 2017, tema Zilei mondiale de luptă împotriva diabetului zaharat a fost "Femeile şi diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos'', motivată de situaţia îngrijorătoare potrivit căreia peste 199 de milioane de femei la nivel mondial trăiesc cu această boală, estimându-se că până în anul 2040, cifra va ajunge la 313 milioane. Peste 2 milioane de femei îşi pierd viaţa, anual, din cauza acestei suferinţe. Mai mult, una din şapte naşteri este afectată de diabet gestaţional. Vestea bună, potrivit FID, este că mai bine de 70% din cazurile de diabet de tipul 2 pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, care neapărat trebuie să includă, printre altele, practicarea exerciţiilor fizice, menţinerea unei greutăţi normale şi evitarea fumatului.
În România, există o îndelungată tradiţie dedicată cercetării şi tratării diabetului zaharat. În 1921, profesorul Nicolae Paulescu a descoperit insulina. Savantul român a demonstrat eficienţa acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului. Descoperirea sa, injecţia cu insulină, a salvat milioane de vieţi.
Conform site-ului Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, http://www.societate-diabet.ro/, în 1934 au fost înfiinţate, la Spitalul Colţea, două saloane de diabet în clinica profesorului Ioan Nanu Muscel. În anul 1939, profesorul Ioan Pavel a iniţiat ''Registrul de Diabet'', pentru ca în 1942 să se înfiinţeze la Spitalul Colţea Centrul Antidiabetic, al treilea din Europa. Doi ani mai târziu, Ioan Pavel a publicat monografia ''Le Diabete'', prima de acest gen din ţară şi printre puţinele publicate în lume. Pentru această lucrare a fost distins, în 1946, cu premiul Academiei de Ştiinţă de la Paris. În 1949, profesorul Pavel creează o clinică de nutriţie şi dietetică ce se transformă, ulterior, în clinica de diabet. Centrul antidiabetic se mută de la Spitalul Colţea, la Spitalul Cantacuzino.
Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice a fost fondată în 1957. Anul 1967 înseamnă înfiinţarea specialităţii de diabet, nutriţie şi boli metabolice în România, care, în 1970, se regăseşte ca specialitate independentă în nomenclatorul de specialităţi al MS. Prima serie de specialişti îşi începe activitatea în 1976.
Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, diabetul este numele dat mai multor boli metabolice şi endocrine caracterizate prin eliminare abundentă de urină, prin senzaţie continuă de sete, prin prezenţa glucozei în urină etc. Se mai numeşte şi ''boală de zahăr''.
Cele două tipuri de diabet zaharat sunt tipul 1, caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism, şi tipul 2, caracterizat prin prezenţa unei cantităţi mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal, fără însă a lipsi cu desăvârşire. La rândul său, insulina este un hormon secretat de pancreas, care reglează metabolismul glucidelor, lipidelor, protidelor şi mineralelor din organism. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
