16 obiective pentru un an de zile

Raportul CE menţionează la pozitiv activitatea procuraturii, dar şI intenţia Guvernului, catalogând drept "importante” propunerile de reformă.

"În România s-a dat din nou impuls realizării reformei, adăugându-se noi rezultate la cele incluse în raportul din iulie 2008 al Comisiei. Cu toate acestea, pentru ca România să poată demonstra obţinerea de progrese susţinute, procesul reformei sistemului judiciar nu ar trebui politizat. Este necesar un consens al tuturor actorilor implicaţi pentru a permite sistemului judiciar să funcţioneze independent, astfel încât să se desfăşoare anchete imparţiale ale cazurilor de corupţie, care să ducă la hotărâri rapide şi eficace. Comisia consideră că mecanismul este un instrument de sprijin care trebuie menţinut până la realizarea acestor reforme. Comisia va evalua progresele viitoare în vara anului 2010.


CONSTATĂRI CARE DOR: AMALGAM LEGISLATIV, PROCES POLITIZAT
"De la raportul Comisiei din 2008, România a întreprins o serie de măsuri binevenite în vederea relansării procesului de reformă: s-a dat un nou impuls în acest sens, care a dus la întreprinderea unor măsuri pozitive. Cu toate acestea, România se confruntă în continuare cu dificultăţi legate de faptul că cele două coduri, civil şi penal, nu au fost niciodată revizuite în totalitate. Acest lucru a dus la o serie de modificări legislative şi la numeroase ordonanţe de urgenţă. În această situaţie, nu este surprinzător faptul că jurisprudenţa sistemului judiciar românesc este contradictorie, ceea ce duce la întârzieri nejustificate, care, la rândul lor, sunt abordate printr-un amalgam legislativ de ordonanţe de urgenţă, norme şi practici de punere în aplicare. Situaţia complexă astfel rezultată este urmarea unui proces politizat şi nu a fost încă obţinut nici consensul politic pe scară largă care trebuie să stea la baza reformei, nici un angajament neechivoc al tuturor partidelor politice de a asigura progrese reale în interesul poporului român", se arată în Raport.


CÂND PARTIDELE SE CEARTĂ, JUSTIŢIA SE PIERDE
"Există riscul ca numărul tot mai mare de acte legislative, de norme şi de practici de punere în aplicare care rezultă din disensiunile permanente dintre partidele politice să determine toate părţile implicate să piardă din vedere obiectivul principal, acela de a construi un sistem judiciar independent şi stabil, în măsură să detecteze şi să sancţioneze conflictele de interese şi să combată corupţia în mod eficace. În acest context, rezultatele pozitive ale eforturilor concrete de realizare a reformei la nivel tehnic rămân fragmentate, reformele nu sunt încă bine înrădăcinate şi continuă să existe deficienţe.
Recomandări până în 2010
Având în vedere constatările de mai sus, Comisia invită România să întreprindă acţiuni în mai multe domenii.

TREI, LA NOILE CODURI
Astfel în ceea ce priveşte noile coduri CE lansează trei recomandări pentru ţara noastră: · să efectueze o evaluare amănunţită a impactului celor patru coduri asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra organizării instanţelor şi parchetelor şi să cuantifice mijloacele bugetare necesare punerii lor în aplicare; • să realizeze o consultaţie publică cu privire la Codul de procedură civilă şi la Codul de procedură penală şi să le adopte cât mai curând; • să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care să asigure coerenţa cadrului legislativ.


DOUĂ, PRIVIND RESURSA UMANĂ ŞI TRANSPARENŢA CSM
· să pună în aplicare, în ceea ce priveşte resursele umane, o abordare flexibilă, bazată pe priorităţi, concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgenţă, precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicţie diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanţă şi, pe termen mediu şi lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări şi previziuni în ceea ce priveşte numirile, transferurile de personal, detaşările şi pensionările;

· să consolideze transparenţa şi răspunderea Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilităţii care îi revine, şi anume de a avea o abordare mai proactivă în privinţa recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal şi a detaşărilor şi prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar şi accesibil.


DOUĂ, PENTRU PRACTICĂ UNITARĂ
· să întreprindă măsurile adecvate ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie;

· să consolideze rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării şi aplicării legii în mod coerent, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracţiunile de corupţie.

Patru, privind combaterea marii corupţii
· să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform şi rapid de către Parlamentul României;

· să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea

cazurilor de corupţie la nivel înalt;
· să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri;

· să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate.


DOUĂ ŞI LA ANI
· să continue să obţină rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese;

· să asigure faptul că organismele judiciare şi disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce priveşte cauzele înaintate de ANI referitoare la averi nejustificate, la incompatibilităţi şi la conflicte de interese.


CORUPŢIA MICĂ, TREI MĂSURI
· să urmărească îmbunătăţirea coordonării strategiei naţionale anticorupţie, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile şi a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile;

· să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesităţile locale, şi să asigure o mai mare eficacitate a acestora;

· să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupţiei în sectoarele vulnerabile, organismele centrale şi cele locale coordonându-se în acest sens.


Comisia invită România să continue procesul de reformă şi să pună în aplicare recomandările pe care i le-a făcut. Comisia va sprijini şi va monitoriza anul viitor pe această bază progresele realizate. Este nevoie de presiuni continue pentru a se obţine rezultate, iar Comisia invită celelalte state membre să continue să acorde asistenţă României şi să o ajute să realizeze progrese. În ceea ce o priveşte, Comisia va continua să sprijine eforturile României, prin dialog politic şi tehnic şi prin furnizarea de expertiză adecvată, dacă este necesar.