Relansarea economica, combaterea eviziunii fiscale, controlul marilor averi, reorganizarea administrativa a tarii, reforma sanatatii, revizuirea Constitutiei. Sunt doar cateva dintre temele pe care PDL, Traian Basescu si aliatii sai le-au tot reluat si promovat cu insistenta in ultima vreme. Si toate sub titulatura generoasa a reformei statului. O reforma lansata in prag de alegeri si suficient de galagioasa cat sa creeze impresia ca in Romania se guverneaza. Si aceasta in conditiile in care PDL si Traian Basescu se afla la putere din decembrie 2004 si ar fi avut suficient timp sa reformeze statul.
Intrat in Parlament alaturi de PNL in cadrul Aliantei D.A., din 2004 si pana in prezent, PDL nu a lipsit decat un an si opt luni de la masa puterii. S-a intamplat in perioada aprilie 2007 – decembrie 2008, cand fostul premier Tariceanu a decis excluderea PDL de la guvernare. Fostul premier a reorganizat Guvernul, iar la 3 aprilie 2007, Parlamentul a investit Guvernul Tariceanu II format din PNL si UDMR, care a guvernat pana la alegerile parlamentare din 2008. In tot acest timp, Traian Basescu s-a aflat insa la Cotroceni. Dupa alegerile din decembrie 2008, PDL a revenit la putere. Un an mai tarziu, Traian Basescu obtinea si el cel de-al doilea mandat prezidential si ultimul. Si isi fixa ca obiectiv reformarea statului. Obiectiv care a devenit si al PDL, al lui Emil Boc, iar acum si al premierului Ungureanu. Astfel ca, in cele peste doua luni de mandat, Ungureanu a fost auzit vorbind despre reorganizarea tarii, combaterea evaziunii fiscale, relansare economica, reforma, parand chiar nerabdator sa le realizeze. Numai ca graba premierului venea dupa ce Traian Basescu a tot vorbit despre astfel de masuri, iar in mesajul din 7 martie, din Parlament, el a sustinut ca actualul Legislativ trebuie sa adopte in perioada urmatoare Legea sanatatii si Legea de reorganizare administrativ-teritoriala, argumentand ca acestea vor intregi reforma statului. De fapt o asa-zisa reforma, cu legi facute pe picior, promovate prin asumarea raspunderii, fara dezbatere parlamentara, sau prin ordonante de urgenta. Iar cel mai graitor exemplu este recordul guvernelor Boc in materie de asumari de raspundere guvernamentala de la Revolutie incoace. Legea educatiei, Codul Muncii, Codul Civil, Codul Penal sunt cateva dintre legile prin care s-ar fi facut mult trambitata reforma si care au fost promovate ocolind dezbaterea parlamentara.
Ca si Boc, nici Ungureanu nu a ramas surd la directivele cotroceniste. A sustinut si el, ba chiar s-a declarat fan al reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei. "Exista un proiect la care tin, pentru ca sunt convins ca este nevoie de o reforma a administratiei publice si, implicit, de reorganizarea administrativ-teritoriala", a spus premierul la sfarsitul lunii trecute, la o reuniune a prefectilor si subprefectilor. Mai mult, invocand si el necesitatea reformei in sanatate si a controlarii banului public in acest domeniu, acum o saptamana, seful Executivului a cerut ministerului de resort ca noua forma a proiectului Legii sanatatii sa fie lansata in dezbatere publica la sfarsitul acestei luni, astfel incat sa poata fi transmisa Parlamentului in actuala sesiune ce se incheie la 1 iulie. De asemenea, Ungureanu a anuntat ca una dintre prioritatile sale este combaterea evaziunii fiscal, considerand ca aceasta este o amenintare la adresa securitatii nationale.
Chiar daca se declara independent, inclusiv prin celebra scena a usii trantite in nasul coalitiei, care-i cerea bani pentru primarii puterii, Ungureanu a demonstrat pana acum ca face politica lui Basescu si a PDL. Desi a refuzat in prima faza sa le dea bani primarilor puterii, el a cedat pana la urma. Le-a dat o transa si le-ar mai pregati inca una. A ajuns probabil la vorba lui Ioan Oltean, secretarul general al PDL: "Eu am mai spus ca trebuie sa mai guvernam inca zece ani ca sa ajungem din urma primariile PSD si PNL". Un argument de genul "grelei mosteniri", adus de un lider al unui partid aflat de sapte ani la guvernare. De altfel, asa a procedat si Boc la sfarsitul anului trecut. El i-a acuzat in Parlament pe fostul premier Tariceanu si pe Varujan Vosganian de impertinenta, aroganta si iresponsabilitate totala, el apreciind ca cei doi nu au inteles nimic din greselile facute. "Mi-a lasat un gust amar faptul ca liderii opozitiei, fosti ministri, ministri de Finante, dupa trei ani de criza, nu au inteles nimic din greselile pe care le-au facut, iar prezentul este unul pe care nu-l inteleg. Nu pot sa-mi explic altfel cum pot veni fosti prim-ministri si ministri de Finante sa incerce sa dea lectii de economie, sa prezinte scenarii de iesire din criza cand au fost groparii crizei economice din Romania si cand singurele solutii pe care le au sunt cele populiste – sa se mai dea", spunea Boc in decembrie 2011, la debaterea bugetului de stat pe 2012.
De ce au fost indepartati pedelistii de la guvernare
Decizia fostului premier Tariceanu privind excluderea PDL de la guvernare in aprilie 2007 venea dupa un lung sir de conflicte si tensiuni intre el si presedintele Traian Basescu. Fapt recunoscut oficial de Tariceanu, la 1 aprilie 2007, in declaratia privind anuntul scoaterii PDL la guvernare. Seful statului voia sa forteze declansarea alegerilor anticipate, prin demisia Guvernului, pentru a castiga o majoritate confortabila in Parlament, insa Tariceanu nu a fost de acord. "Crizele au aparut si s-au tinut lant atunci cand interesele politice personale ale unui singur om s-au opus interesului national. Un om care a reusit de unul singur, pe fondul slabiciunii noastre, a liberalilor si a democratilor, sa dinamiteze o constructie politica solida, cu valori comune (n.r. – Alianta D.A.). Din pacate, acest om este tocmai presedintele Romaniei. Acesta este adevarul! Timp de doi ani am evitat declansarea unei crize politice, dar, cu toate concesiile pe care le-am facut, am asistat la escaladarea conflictului politic. Timp de doi am facut tot ce este omeneste posibil pentru a ii convinge pe colegii democrati sa stea pe propriile picioare. Din pacate, in multe momente, democratii au pus interesele fostului lor presedinte de partid in fata interesului national. Consecintele au devenit din ce in ce mai vizibile, mai ales in ultimele doua luni de guvernare, printr-o escaladare a conflictului care ne-a dus la impas politic si chiar la sincope regretabile in actul de guvernare", afirma Tariceanu. Trei ani mai tarziu, fostul premier intarea aceste afirmatii legate de dorinta sefului statului de a organiza anticipate. Intr-un interviu acordat voxpublica.ro, el a povestit ca impreuna cu conducerea PNL au avut o intalnire cu seful statului la Vila Dante si l-au intrebat ce va face dupa demisia Guvernului. "Basescu a dat niste raspunsuri, in mod surprinzator pentru abilitatea pe care o avea de obicei, foarte inabile. Si a spus ca nu ma va numi ca prim-ministru interimar, insarcinat cu organizarea alegerilor. Din momentul acela, oamenii si-au dat seama ca e ceva mai mult decat putred. Dupa ce Basescu s-a ridicat de la masa, colegii din PNL au tras o singura concluzie, ca Basescu vrea sa foloseasca alegerile anticipate pentru a debalansa raporturile intre PD si PNL", a povestit Tariceanu.