Adrian Năstase a comentat pe blogul său discursurile lui Traian Băsescu, trezit din tăcerea publică tocmai de intrarea în campania electorală, nuanţând şi explicând lexicul folosit într-o nouă tentativă de a cuceri electoratul.
"Românii şi politicienii"
Pe teritoriul patriei noastre – aflăm de la Traian Băsescu – se află două populaţii – "românii" şi "politicienii". "Politicienii" sunt un fel de imigranţi răi care le crează probleme "românilor".
În discursul său electoral din 12 noiembrie, Traian Băsescu şi-a exprimat de vreo 10 ori compasiunea faţă de "românii" cărora populaţia de "politicieni" ticăloşi le cotropeşte MCV-ul (atât de bine pregătit de Monica Macovei şi de prietenii de la Bruxelles) şi Schengen-ul care, spun unii, trebuia să fie gata de vreun an, dar populatia de olandezi care transportă flori în România nu a fost de acord, chiar dacă vameşii români – purtându-se eroic – le-au ţinut camioanele la graniţă.
Ceea ce nu a reieşit foarte clar din acest discurs, se referă la întrebarea: dar Traian Băsescu ce e? E "român" şi "politician"? Este australian? Este farmacist? Sau este, de fapt, un fel de guvernator străin, trimis să arbitreze relaţia dintre "români"şi "politicieni"?
Ca să fim corecţi până la capăt, în discursurile altor reprezentanţi de partide, mai apare o populaţie – aceea a "oamenilor" ("oamenii vor", "oamenii nu vor", "oamenii îşi doresc" etc).
Interesant este faptul că, în discursurile politice nu este menţionată populaţia de "cetăţeni" – cei care au un contract cu "statul de drept", concept atât de drag lui Traian Băsescu, drept pentru care, în 12 noiembrie, l-a folosit de 17 ori!
În 9 decembrie, însă, populaţia de "cetăţeni" va vota.
P.S. În discursul său, Traian Băsescu a introdus o categorie nouă de acte trimise Parlamentului. Alături de mesaj, prevăzut de art. 88 din Constituţie, putem, adăuga de acum, şi "rugămintea" electorală.
Articol preluat de pe blogul lui Adrian Năstase - nastase.wordpress.com