AFP: În România, votul trece pe la uşa bisericii

Numeroşi candidaţi la alegerile prezidenţiale din România dau dovadă de o religiozitate ostentativă în această ţară majoritar ortodoxă, unde zeci de ani, în timpul regimului comunist, afişarea credinţei în Dumnezeu nu era privită cu ochi buni, comentează AFP.

Preşedintele în exerciţiu, liberal-democratul Traian Băsescu, sau principalul său contracandidat, social-democratul Mircea Geoană, se închină în mod vizibil înainte de a intra pe scenă la mitingurile electorale. Ei au mers de mai multe ori la diferite biserici, ascultând slujba cu o expresie gravă şi primind bi­ne­cu­v­ântarea prelaţilor, de cele mai multe ori în prezenţa camerelor de luat vederi. "Oamenii politici folosesc această (strategie) pentru a câştiga capital de imagine în această ţară unde Biserica se bucură de mult respect", explică pentru AFP sociologul Mircea Chivu. În timp ce 87% dintre români s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ, ar fi de neconceput să îşi afirme ateismul dacă vor să câştige voturi.

La rândul său, Biserica Ortodoxă îşi afişează "neutralitatea politică" şi dă asigurări că nu poate împiedica nici un credincios să participe la slujbă. Dacă o decizie a Sfântului Sinod autori­zează preoţii să candideze la posturi de consilieri judeţeni, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, părintele Constantin Stoica, dă asigurări pentru AFP că "nu este vorba despre a face politica partidelor, ci pe cea a comunităţilor". Analiştii denunţă o altă "confuzie" între stat şi Biserica Ortodoxă, întreţinută "în special de oamenii politici", în pofida statutului laic al ţării. "În momentul în care preşedintele României, deci al tuturor românilor, îi sărută mâna patriarhului ortodox, el pune statul într-o situaţie de subordonare faţă de Biserică", susţine politologul Cristian Pârvulescu, referindu-se la momentul depunerii jurământului de către Băsescu. În 2006, o plân­ge­re depusă de un profesor care le cere autorităţilor să retragă icoa­nele din şcoli a generat o dezbatere fără precedent în Ro­mâ­nia. După mai multe decizii juridice contradictorii, Curtea Su­pre­mă a tranşat în mai, în favoarea menţinerii simbolurilor religioase.