Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultima sesiune a Legislativului ales în 2012 a început cu tentativa PRU şi PMP de a-şi crea propriile grupuri parlamentare. Cu trei luni înainte de finalul actualei legislaturi, peisajul politic din Senat şi Camera Deputaţilor s-a schimbat radical faţă de cel rezultat după alegerile de acum patru ani. Configuraţia Parlamentului se va schimba însă după scrutinul din decembrie.
Campania de racolări demarată de PRU l-a determinat pe liderul naţionaliştilor Bogdan Diaconu să ceară înfiinţarea propriului grup parlamentar, pe structura defunctei USL. În prima zi a sesiunii, Diaconu a anunţat în plenul Camerei constituirea grupului Uniunea Social Liberală, dar tentativa sa a fost ridiculizată de către ceilalţi parlamentari.
“Nişte colegi care pot încăpea într-un lift nu cunosc Regulamentul”, a sunat ironia preşedintelui interimar al Camerei, Florin Iordache. În Camera Deputaţilor, un grup se poate forma din cel puţin zece deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid sau alianţe. La Senat, numărul minim necesar pentru a constitui un grup politic este de şapte senatori.
“Din listele unui partid politic poţi înfiinţa un singur grup parlamentar, pentru că altfel ar exista posibilitatea ca din 30 de colegi care au fost aleşi pe listele unui partid să se înfiinţeze trei grupuri parlamentare chestie care ar fi total greşită”, a explicat Florin Iordache. De exemplu, din vechiul grup al USL s-au desprins în decurs de patru ani grupurile PSD, PNL, UNPR şi cel al PC, care s-a transformat, ulterior, în ALDE după fuziunea cu PLR-ul lui Călin Popescu Tăriceanu. Preluarea fostului UNPR l-a făcut şi pe Traian Băsescu să-şi propună înfiinţarea propriului grup parlamentar, sub steagul PMP. Astfel, vechiul grup al progresiştilor va fi rebotezat abia după ce justiţia va consfiinţi fuziunea dintre UNPR şi partidul lui Băsescu.
PDL şi PP-DD au dispărut
Faţă de alegerile din 2012, au dispărut grupurile PDL şi cel al vechiului PP-DD. Fostul PDL a fuzionat cu liberalii, iar grupul şi-a încheiat activitatea în februarie 2012, democrat-liberalii activând acum sub culorile PNL. A treia forţă politică în 2012, grupul vechiului PP-DD şi-a încheiat activitatea în martie 2015. După destrămarea partidului şi fuziunea cu vechiul UNPR din vara lui 2015, foştii aleşi PP-DD au încercat să se regrupeze. Cei rămaşi pe drumuri au format PND şi au constituit grupul Democrat-Popular până în septembrie anul trecut. Acum, PND-ul lui Daniel Fenechiu speră să strângă de un grup pentru ultima sesiune. Asta pentru că neafiliaţii nu primesc uneori nici măcar ordinea de zi, susţine Fenechiu.
PMP, a treia forţă
În prezent, potrivit site-ului Camerei, grupul parlamentar al PSD are 130 de membri, PNL - 112, ALDE - 24, UDMR - 16, minorităţi - 17, neafiliaţi - 23. Grupul UNPR, care a fuzionat cu PMP, avea 24 de deputaţi, însă va ajunge la 33 prin alianţa cu partidul lui Băsescu. La Senat, grupul parlamentar cu cea mai mare pondere este cel al PSD, cu 63 de membri, în vreme ce grupul PNL număra la începutul sesiunii de toamnă 53 de membri. Grupul ALDE este constituit din 14 senatori, însă Daniel Barbu speră ca acestora să li se alăture cel puţin trei senatori liberali. UDMR dispune la Senat de numărul minim de membri pentru funcţionarea grupului - şapte senatori. După desfiinţarea UNPR a crescut şi numărul independenţilor. Dacă în decembrie 2015 erau cinci senatori neafiliaţi, acum numărul acestora a ajuns la 20. Fostul lider al grupului UNPR din Senat, Haralambie Vochiţoiu, speră ca noul PMP să îşi facă şi el grup senatorial. După calculele lui Vochiţoiu, grupul PMP va ajunge probabil, la 15 senatori.
