Alegeri parlamentare 2020. Câți români au votat până la ora 00:00. Cea mai slabă prezență din ultimii 30 de ani

UPDATE, ora 00:00. Până la ora 00:00 potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorala Permanenta, și-au exprimat opțiunea,
prin vot, 31,84% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din țară.
Prezența la vot în funcție de mediul urban/rural este următoarea: 17,15% în mediul urban, respectiv 14,69% în
mediul rural.
O prezență mai ridicată la vot s-a înregistrat în județele:
1. Mehedinţi 42,61%
2. Olt 37,63%
3. Teleorman 37,61%

O prezență mai scăzută la vot s-a înregistrat în județele:
1. Vaslui 23,55%
2. Ialomiţa 26,21%
3. Iaşi 26,78%


În Municipiul București prezența la vot a fost de 31,16%.
Situația pe sectoare a prezenței la vot fiind următoarea:
Sectorul 1 37,96%
Sectorul 2 32,50%
Sectorul 3 26,57%
Sectorul 4 32,27%
Sectorul 5 27,99%
Sectorul 6 33,30%



 

UPDATE, ora 21:00. Prezența la urne, pe țară, la alegerile parlamentare a fost, duminică, 6 decembrie, până la ora 21:00 de 31,84%, potrivit datelor anunțate de Biroul Electoral Central.

Aceasta este cea mai slabă prezență la urne: 

2016: 34,49%

2012: 41,76%

Citește pe Antena3.ro

După ce s-a trezit din anestezie, un bărbat și-a dat seama că medicii i-au amputat piciorul sănătos și a rămas cu cel bolnav

2008: 39,2%

2004: 58,5%

2000: 65,31%

1996: 76,01%

1992: 76,29%

UPDATE, ora 20:00. Prezenţa la vot pe ţară la alegerile parlamentare a fost, duminică, până la ora 20.00 de 31,11% respectiv de 5.659.852 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC). În mediul urban, s-au prezentat la urne 3.043.622 alegători, iar în rural 2.613.138 alegatori.

UPDATE, ora 19:00. Până la ora 19.00 au votat 5.421.794 de cetățeni, adică 29,80 % din totalul celor înscriși pe listele electorale. 2.904.483 de votanți sunt din mediul urban, iar 2.517.311 din mediul rural.

Cea mai mare prezență se înregistrează în Mehedinți - 40,55 % și Teleorman, de aproape 36,07%.

Pe de altă parte, prezențe slabe sunt în județele Vaslui, Ialomița și Iași.

UPDATE, ora 18:00.  Prezenţa la vot la această oră este de 27,92%, astfel că 5.079.908 de români şi-au exercitat dreptul până la ora 18.00.  Urban: 2.711.948. Rural: 2.367.960.

UPDATE, ora 17:00.  Peste 4,6 milioane de români s-au prezentat la secțiile de votare până la ora 17.00. Cel mai mulți votanți sunt în Mehedinți și Teleorman, iar cei mai puțini în Vaslui și Ialomița. Potrivit datelor oficiale, prezența la vot la ora 17.00 este de 25,3%. Cei mai mulți votanți au fost înregistrați în mediul urban, 2.465.644, în timp ce în mediul rural au fost înregistrați peste 2.137.083 de alegători. Cea mai mare prezență se înregistrează în Mehedinți - 35,31 % și Teleorman, de aproape 31,35%. Pe de altă parte, prezențe slabe sunt în județele Vaslui, Ialomița și Iași.

UPDATE 16.00. Până la ora 16:00, au votat peste 4.063.688 de români, adică aproximativ 22,33 %. Urban: 2.200.167 / Rural:1.863.521. 

UPDATE, ora 15:00. Peste 3,5 milioane de români s-au prezentat la secțiile de votare până la ora 15.00. Cei mai mulți votanți sunt în Mehedinți și Teleorman, iar cei mai puțini din Arad, Caraș-Severin, Ialomița, Iași, Maramureș, Satu Mare și Vaslui. Potrivit datelor oficiale, prezența la vot la ora 15:00 este de aproape 20%.

Cei mai mulți votanți au fost înregistrați în mediul urban, aproape 2.000.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistrați peste 1,5 milioane de alegători. Cea mai mare prezență se înregistrează în Mehedinți - puțin peste 27% -, Gorj, de aproape 23% și Teleorman, de aproape 24%. Pe de altă parte, prezențe slabe sunt în județele Arad, Caraș-Severin, Ialomița, Iași, Maramureș, Satu Mare și Vaslui.

UPDATE, ora 14:00. Prezenţa la vot la această oră este de 16,77%, astfel că 3.051.653 de români şi-au exercitat dreptul până acum.

UPDATE, ora 13:00. Până acum au votat peste 2.502.015 de români, adică aproximativ 13,85 % - Urban: 1.412.189 / Rural: 1.089.826.  Se înregistrează o scădere masivă a electoratului din mediul rural. 17.787  persoane au votat cu urnă mobilă. Prezența la vot până la această oră este cu aproape 3% mai puțin decât în 2016, când prezența finală a fost 39,94%. Mediul urban conduce cu aproape 350.000 de voturi peste rural, la ora 13:00 Cei mai mulți dintre cei care și-au exprimat votul până acum au vârste cuprinse între 45 și 64 de ani  (41,61%), cea mai scăzută prezență fiind înregistrată în rândul tinerilor de 18-24 de ani (4,76%).

UPDATE, ora 12:00. Aproape două milioane de români s-au prezentat la secțiile de votare în primele cinci ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare. Potrivit datelor oficiale, prezentnța la vot la ora 12:00 este de 10,64 %. Astfel, au votat pe liste permanente 1.768.757 de alegători, iar pe liste suplimentare 157.601. Alți aproape 10.000 de votanți au folosit urnele mobile.

Cei mai mulți votanți au fost înregistrați în mediul ruban, peste 1.100.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistrați în primele cinci ore doar 840.404 de alegători. Cea mai mare prezență se înregistrează în Mehedinți, de peste 15%. Prezență de peste 14% s-a mai înregistrat în județele Olt și Teleorman.

UPDATE, ora 11:00. Astăzi au votat 1.304.941 de cetățeni, adică 7,17% din totalul celor înscriși pe listele electorale. 739.124 de votanți sunt din mediul urban, iar 565.817 din mediul rural.

UPDATE, ora 10:00. Astăzi au votat  831.074 de cetățeni, adică 4,56% din totalul celor înscriși pe listele electorale. 472.044 de votanți sunt din mediul urban, iar 359.030 din mediul rural.

UPDATE, ora 9:00. Astăzi au votat  454.303 de cetățeni, adică 2,49% din totalul celor înscriși pe listele electorale. 263.275 de votanți sunt din mediul urban, iar 193.399 din mediul rural.

UPDATE, ora 8:00. În prima oră de la deschiderea urnelor, au votat 236.151 de cetățeni, adică 1,29% din totalul celor înscriși pe listele electorale. 139.424 de votanți sunt din mediul urban, iar 96.727 din mediul rural.

Stire intiala Alegerile parlamentare au început la ora 07.00. Peste 18 milioane de români sunt așteptați să decidă care va fi componența Parlamentului pentru următotii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidați pentru cele 465 de mandate de deputat și senator.

Secțiile de votare se deschid la ora 07.00 și se închid la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot pâna cel târziu la ora 23.59.

Alegerile parlamentare se desfăşoară o dată la patru ani şi, prin vot, vor fi aleşi 465 de parlamentari: 136 de senatori şi 329 de deputaţi. Ei vor reprezenta cetăţenii din fiecare judeţ al ţării, dar şi românii de peste graniţe sau minorităţile naţionale.

Potrivit legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare judeţ este decis în funcţie de populaţie. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori. Conform acestui calcul, cei mai mulţi reprezentanţi ai legislativului vor veni din Bucureşti (13 senatori şi 29 deputaţi), urmat de Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi) şi Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi). Judeţele cu cei mai puţini reprezentanţi sunt Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea (câte 2 senatori şi 4 deputaţi).

În total, au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi şi candidaturi independente, la Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu 2016, când numărul candidaţilor era de 6.476, anul acesta pe liste se află 7.136 de nume.

Dintre aceştia 4.659 candidează la Camera Deputaţilor și 2.477 la Senat.

În ceea ce priveşte partidele care se luptă pentru locurile din Parlament, situaţia se prezintă în felul următor:
 PMP - 641 candidaţi
 PNL - 640 candidaţi
 Pro România - 639 candidaţi
 PSD - 631 candidaţi
 Alianţa USR-Plus - 616 candidaţi (separat, USR - 390 de candidaţi / Plus - 226 de candidaţi)
 Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) - 621 candidaţi
 Partidul Ecologist Român - 620 candidaţi

Doar 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Camera Deputaţilor şi unul singur pentru Senat.

Competiţia este mare, mai ales în judeţul Brăila, unde pentru Camera Deputaţilor se întrec 19,8 candidaţi pe loc. La polul opus, cea mai slabă luptă pentru Camera Deputaţilor se dă în Buzău, cu doar 9 candidaţi pe un loc. Tot Brăila e în fruntea clasamentului şi când vine vorba despre Senat, cu 27,5 candidaţi pe un loc. În schimb, cea mai slabă competiţie va avea loc în judeţul Prahova, unde s-au înregistrat 11,8 candidaţi pe un loc.

Potrivit informaţiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie 2020 este de 18.191.396.

Duminică, la alegerile parlamentare pot vota cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua de 6 decembrie. În schimb, cei cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească nu se vor putea prezenta la urne.
După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabili pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 este următoarea:
 Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.604 cetăţeni;
 Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367 de persoane;
 Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 35.808 cetăţeni;
 Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 3.078 cetăţeni.

Pentru a vota pentru alegerile parlamentare, alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. Totuşi, Biroul Electoral Central a precizat că pe 6 decembrie îşi vor putea exercita dreptul constituţional şi cei al căror act de identitate expiră în perioada 1 martie 2020 - 6 decembrie 2020, în contextul epidemiei de COVID-19.

Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
 cartea de identitate
 cartea electronică de identitate
 cartea de identitate provizorie
 buletinul de identitate
 paşaportul diplomatic
 paşaportul diplomatic electronic
 paşaportul de serviciu
 paşaportul de serviciu electronic
 carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

La fel ca în cazul alegerilor locale, în secţiile de votare vor fi respectate reguli antiepidemice pentru siguranţa populaţiei. Astfel, în toate unităţile în care se desfăşoară procesul de votare pentru alegerile parlamentare vor exista recipiente cu dezinfectant pentru mâini, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie.

Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la intrarea în secţia de vot va fi verificată temperatura corporală a fiecărei persoane. Înăuntru, se va menţine o distanţă adecvată, iar timpul petrecut în secţia de vorate trebuie să fie cât mai mic.

Cu excepţia situaţiilor speciale, fiecare alegător va fi „instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).” Dacă operatorul de calculator va fi nevoit să realizeze procedura în locul alegătorului, acesta se va dezinfecta imediat sau va schimba mănuşile.

Deşi purtarea măştii este obligatorie, pentru identificarea votantului se va face o excepţie pentru câteva momente. Astfel, fiecare alegător va îndepărta masca pentru a-şi confirma identitatea, „la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.

Instrumentele de scris şi ştampilele utilizate în timpul procesului de votare vor fi poziţionate la îndemâna alegătorilor, pentru a evita contactul direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare.

După ce a votat, alegătorul îşi va aplica singur, cu ajutorul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „Votat” pe actul de identitate sau documentul utilizat pentru a-şi exercita dreptul constituţional.

În localitățile aflate în carantină în ziua votului nu vor fi restricţii privind deplasarea la urne.

Pe 6 decembrie, cei infectaţi cu COVID-19 sau cei aflaţi în izolare, vor putea vota cu ajutorul urnei mobile.

„Ca şi la locale am rugat oamenii să vină cu încredere, să îşi exercite acest drept fundamental, organizăm activitatea în secţiile de votare ca să reducem la minimum riscul de răspândire”, a afirmat premierul Orban.

Iar cei din diasporă vor avea la dispoziţie un număr mare de secţii de votare pentru aceste alegeri parlamentare.

„În diasporă am reuşit. Îl felicit pe domnul Bogdan Aurescu, am reuşit să obţinem deschiderea unui nr mare de secţii de votare şi va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot şi în mod clar suntem în discuţii cu toate autorităţile ca să permită deplasarea şi în zonele care se află sub restricţii”, a mai spus Ludovic Orban.

(sursa: Mediafax)