Ameninţările şefului ANI au alertat Senatul

Parlamentarii vor să vadă care este procentul şi proporţia între deciziile emise de Agenţia de Integritate şi cele infirmate de instanţe
Senatorii din Comisia Juridică nu au reuşit să discute marţi raportul de activitate al ANI pe 2013, dar nu vor lăsa lucrurile aşa. Printre senatorii care au solicitat luni dezbaterea raportului ANI pe 2013 în plenul Senatului a fost şi liberalul Petru Ehegartner. El a explicat de ce este nevoie de o analiză a activităţii ANI. “ Vom face o analiză a activităţii ANI, pentru că au fost foarte multe rapoarte care suportă discuţii. Nu ştiu în ce măsură au fost acceptate argumentele celor învinuiţi înainte de a se prezenta public rapoartele de incompatibilitate”, a declarat senatorul Petru Ehegartner, pentru stiripesurse.ro. Potrivit senatorului, legea spune că raportul de activitate trebuie prezentat din oficiu, însă dezbaterea în plen a fost cerută în momentul în care preşedintele ANI a declarat că s-ar comite un act ilegal prin susţinerea fostului senator Mircea Diaconu la alegererile parlamentare. "Cine participă la această acţiune de strângere de semnături, de promovare a candidaturii domnului Mircea Diaconu, încalcă legea şi împiedică înfăptuirea justiţiei aşa cum este definită de Constituţia României şi de normele legale în vigoare", le-a transmis şeful ANI susţinătorilor lui Diaconu. Sebastian Grapă, un alt senator liberal care a cerut dezbaterea raportului ANI, a declarat pentru Jurnalul Naţional că finalitatea analizei activităţii instituţiei conduse de Horia Georgescu este de a se vedea care este procentul şi proporţia între deciziile emise de Agenţia de Integritate şi cele infirmate de instanţe. În acest caz, spune senatorul, va fi analizată activitatea inspectorului de integritate care a avut cele mai multe rapoarte respinse de instanţă. Sebastian Grapă a mai spus că discutarea raportului de activitate al ANI nu va fi lăsată după alegerile europarlamentare, ci va fi dezbătut cât mai curând posibil.

Procese pierdute de ANI pe bandă rulantă
Cazul Mircea Diaconu, care a câştigat în instanţă dreptul de a candida la alegerile europarlamentare, după ce ANI i-a interzis acest lucru, nu este singular în “galeria” erorilor ANI. Recent, fostul ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a câştigat la instanţa supremă procesul cu ANI, fiind acuzat de incompatibilitate şi de nejustificarea unei părţi din avere.. Acum o lună, ANI a pierdut şi în cazul de incompatibilitate deschis preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu. Şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia procesul împotriva ANI care l-a acuzat tot de incompatibilitate. De asemenea, acum doi ani, ANI l-a declarat incompatibil şi pe Dan Mihalache, pe atunci secretar adjunct al Guvernului, iar fostul demnitar a cîştigat procesul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe lista celor care au câştigat procesele intentate ANI se numără şi primarul Timişoarei, Nicolae Robu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie, tot din Timişoara, deputatul PDL Ştefan Drăgulescu, rectorul UMF Bucureşti Carol Davila, Florian Popa, şi fostul deputat Ioan Cîndrea, acuzat de ANI pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar.

Lege ANI, formulări neclare
Pe lângă analizarea raportului de activitate al ANI,  unii parlamentari susţin şi modificarea legii. Senatorul Petru Ehegartner face parte şi din grupul pentru iniţierea unui act normativ, în urma deciziei Curţii Constituţionale nr. 460/2013, pentru lămurirea unor formulări din actuala lege ANI. Conform motivării Tribunalului Bucureşti în cazul lui Mircea Diaconu, există două interpretări ale art. 25 alin. 2 din legea ANI, conform căruia “dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului”. Una, realizată de Comisia juridică a Senatului potrivit căreia termenul “aceeaşi” funcţie instituit de legiuitor nu poate fi interpretat ca fiind sinonim cu “toate” funcţiile, iar cealaltă, realizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform căreia “ o dată constatată definitiv existenţa unei stări de incompatibilitate, persoana în sarcina căreia această stare a fost stabilită decade din dreptul de a mai ocupa orice funcţie de natura celei care a generat starea de incompatibilitate”. Această problemă a fost deja analizată de Curtea Constituţională a României (CCR) care a constatat în Decizia 460/2013 că trebuie să existe o concordanţă între litera şi voinţa reală a legiuitorului, şi, prin urmare, “Parlamentul României trebuie să declanşeze procedura legislativă în scopul adoptării unei legi prin care se interpretează dispoziţiile art 25 alin 2 din Legea 176/2010”. Şi preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, a cerut modificarea Legii ANI, pentru clarificarea regimului incompatibilităţilor aleşilor locali, dar şeful ANI a refuzat pe motiv că sunt procese pe rol.