Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia Guvernului de a înființa Comitet Interministerial de Coordonare a Investițiilor este motivată de faptul că aproximativ jumătate din cheltuielile cu investițiile publice din România nu au avut ca rezultat o creștere a nivelului sau calității infrastructurii care ar fi fost atinsă de cea mai eficientă țară din acest punct de vedere (proiectul nu precizează și care este această țară UE). Conform unei estimări din 2022 a FMI, ineficiențele în managementul investițiilor publice (MIP) determină pierderea de către România a 49% din randamentul investițiilor publice în comparație cu țările cu cele mai bune performanțe, cu niveluri similare de capital public pe cap de locuitor. Această pierdere are implicații grave pentru dezvoltarea economică a țării, recunoaște Guvernul în expunerea de motive care însoțește proiectul pregătit. Percepțiile asupra calității infrastructurii rămân, de asemenea, semnificativ sub cele ale țărilor UE și ale altor țări din Europa Centrală și de Est. Ratele de absorbție ale fondurilor UE și ale altor fonduri de investiții externe sunt cu mult sub cele ale țărilor similare și reprezintă un indicator al acestor deficiențe. Ca o ilustrare, arată Executivul, plățile intermediare nete în România pentru perioada 2014 - 2020 au reprezentat doar 34,7% din valoarea UE planificată, comparativ cu 54,8% în Polonia. „Problemele nerezolvate în proiectarea și implementarea reglementărilor și metodologiilor pentru identificarea, evaluarea și prioritizarea investițiilor publice, împreună cu alocările financiare imprevizibile pentru proiecte de investiții sunt cauze importante ale rezultatelor suboptimale ale infrastructurii”, recunoaște Guvernul.
Guvernul își bate joc de consolidarea fiscală
În timp ce mediul de afaceri și o mare parte a populației sunt din nou supuși unei curbe de sacrificiu în numele binelui național, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă netezesc prin această decizie calea pentru angajarea în structura guvernamentală a unor noi sinecuriști. Toate ministerele care derulează proiecte de investiții pe fonduri publice au structuri interne care care le supervizează și urmăresc aplicarea. Dacă tot recunoaște că acestea nu-și fac treaba, atunci ar putea opta pentru desființarea lor și să înființeze noua structură. În loc să aplice o astfel de măsură, care ar demonstra și mediului privat că nu doar el este din nou pus cu spatele la zid, cuplul Ciolacu&Ciucă a decis să mai adauge un strat de bugetari.
Trei variante pentru schema de personal
Pentru înființarea Comitetului Interministerial de Coordonare a Investițiilor va fi necesară angajarea de personal nou, dar va trebui să se încadreze în limitele pragului maxim de posturi stabilit pentru aparatul de lucru al guvernului. Vorbim practic despre acele posturi bugetate, dar neocupate pe care acum Guvernul spune că vrea să le elimine ca un prim pas pentru reducerea cheltuielilor statului. În prima variantă, echipa de coordonare a Comitetului va fi formată din șase angajați cu normă întreagă (un coordonator și cinci angajați subordonați). Ea va fi asistată de o echipă tehnică formată din nouă experți cu „competenţe tehnice semnificative” în managementul investițiilor publice. De asemenea, ei vor fi angajați cu normă întreagă. Pe lângă angajarea celor 15 persoane, va mai fi suplimentată schema Secretariatului General al Guvernului cu un post de director adjunct. În varianta a doua propusă, schema Comitetului prevede 18 posturi, incluzând un director (secretar de stat), un director adjunct, un asistent administrativ, șase membri ai echipei de coordonare și nouă membri ai echipei tehnice. În fine, cea de-a treia variantă prevede 40 de posturi: șase pentru echipa de coordonare MIP, un președinte (secretar de stat), un vicepreședinte, doi asistenți administrativi, un secretar general, nouă membri ai echipei tehnice și 20 de angajați ca personal administrativ și de suport. Estimarea Guvernului arată că funcționarea viitorului Comitet va costa bugetul de stat, în funcție de varianta aleasă, 4,35 de milioane de lei, 4,7 milioane de lei și 8,38 de milioane de lei.
Comitetul este un guvern mai mic
Comitetul se va întruni trimestrial sau la cererea membrilor săi, pe baza materialelor de şedinţă pregătite de echipa de coordonare și echipa tehnică. „Activitatea sa va reflecta atât monitorizarea progresului în raport cu strategia de investiții a guvernului, cât și alte sarcini subliniate în ciclul annual”, precizează proiectul de umflare pe repede-înainte a schemei bugetare. Întrunirile Comitetului vor trebui să fie foarte centrate pe subiect, deoarece ele nu vor dura mai mult de 90 de minute, scrie în proiect, fără a se explica și de ce a fost nevoie de această precizare. Membrii Comitetului vor include miniștrii cu responsabilități-cheie de coordonare în managementul investițiilor publice: ministrul Finanțelor, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, ministrul Dezvoltării, precum și miniștrii de resort cu cele mai mari portofolii de investiții publice, aici fiind incluși ministrul Transporturilor, ministrul Mediului, ministrul Sănătății, ministrul Justiției și ministrul Energiei.
Ce va face noua structură
În calitate de organism consultativ interministerial fără personalitate juridică, Comitet Interministerial de Coordonare a Investițiilor va fi creat și condus de prim-ministru. Mandatul Comitetului va fi: să furnizeze recomandări pentru şedinţele de guvern cu privire la domeniile care intră sub incidența mecanismului de coordonare a managementului investițiilor publice, inclusiv cu privire la strategia consolidată de investiții a guvernului; să asigure coordonarea la nivel înalt și rezolvarea problemelor dintre ministerele membre; și să conducă dialogul cu sectorul privat și administraţiile locale, în numele Guvernului.
Se estimează că doar aproximativ o treime din nevoile de investiții proiectate, prognozate la 211-275 de miliarde de euro până în 2031, va fi acoperită prin alocările bugetare ale UE, lăsând un mare deficit investițional care urmează să fie acoperit de bugetul public de stat, sectorul privat și diferite instituții financiare internaționale (IFI). Calitatea slabă și costul ridicat al investițiilor publice, precum și ratele de absorbție a fondurilor UE cu mult sub cele ale statelor similare, indică deficiențele managementului investițiilor publice.
Se preconizează că investițiile publice mai bine coordonate vor avea un impact pozitiv asupra tendinței pe termen lung a ratei de creștere economică a României. Cu toate acestea, nu este posibil să se separe acest impact de efectele îmbunătățirii altor aspecte ale mecanismelor instituționale de guvernanță a investițiilor publice. Prin urmare, este dificil să se atribuie efecte specifice de creștere economică propunerii actuale, iar cuantificarea nu este fezabilă. Însă, bazându-ne pe evaluări ale beneficiilor globale ale îmbunătățirii guvernanţei investițiilor publice, este evident că propunerea actuală are potențialul de a aduce beneficii semnificative economiei românești.
din proiectul pregătit de Guvernul Ciolacu
Superagenție pentru monitorizarea companiilor de stat
Recent, tot Guvernul Ciolacu a decis înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) care are prevăzute un număr maxim de 88 de posturi, exclusiv demnitarii. Conducerea Agenției va fi asigurată de un președinte, ajutat în activitatea sa de doi vicepreședinți. În ceea ce privește salarizarea, aceștia vor fi asimilați funcției de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat. Mandatul lor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Un secretar de stat are, în prezent, un salariu brut de 16.640 de lei, ceea ce ar însemna un salariu net de 9.734 de lei (aproximativ 2.000 de euro). Angajații Agenției sunt plătiți cu 50% în plus comparativ cu ceilalți bugetari, în funcție de grilele de încadrare.
Comitetele de la SGG ale premierului Ciucă
- Pentru monitorizarea deciziilor CEDO
În octombrie anul trecut Guvernul Ciucă a aprobat înfiinţarea în cadrul SGG a unei structuri cu rolul de monitorizare şi control al executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate de CEDO împotriva statului. „Crearea unui mecanism la nivel naţional de monitorizare şi control al executării hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva statului este parte a măsurilor pe care România şi le-a asumat în planul de acţiune solicitat de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei pentru abordarea problemelor structurale legate de neexecutarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate împotriva unor debitori publici în România”, arată Executivul.
- Pentru evaluare actelor normative
În primăvara anului trecut, premierul Ciucă înființa, tot în cadrul SGG, un Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative. El are ca sarcini prioritare analizarea calității instrumentelor de prezentare și motivare care însoțesc proiectele de acte normative și analizarea calității studiilor de impact și a rapoartelor privind implementarea actelor normative, identificarea priorității de reformă în domeniul unei reglementări mai bune și al evaluării impactului reglementărilor. Membrii săi au un mandat de 4 ani, iar numirea și demiterea lor se face prin decizie a premierului.
