Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea liberalilor ca noul Guvern să fie desemnat în funcţie de rezultatul unor alegeri anticipate are şanse minime de succes, la o minimă evaluare. Ideea începe să prindă şi prin¬tre protestatari, însă este aproape imposibil de pus în practică.
Sinceritatea dorinţei PNL de a se prezenta rapid în faţa electo¬ratului este cel puţin discutabilă întrucât este puţin probabil ca liderii liberali să nu ştie că şansele sunt minime. Alegerile anticipate presupun dizolvarea Parlamen¬tului, care este una dintre prerogativele preşedintelui, ce poate fi exercitată însă într-un singur caz. „După consul¬tarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parla¬mentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solici¬tare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de înves¬titură”, prevede arti¬colul 89 al Constituţiei. Cu alte cuvinte, Parla¬mentul trebuie să se trimită singur acasă prin refuzul de a ins-tala un Guvern, preşe-dintele putând doar să formalizeze prin de-cret această decizie. Asta presupune ca parlamentarii să se concedieze singuri cu un an înainte de expi¬rarea mandatului şi, implicit să renunţe la privilegiile aferente funcţiei. O parte dintre ei ştiu foarte bine că au şanse minime să obţină un alt mandat, iar ceilalţi care speră să fie realeşi trebuie să se ocupe pe fugă de finanţarea campaniei electorale.
Cu două tăişuri
În aceste condiţii, este foarte probabil ca parlamentarii să voteze un al doilea Guvern propus de Iohannis în pofida unui, improbabil de altfel, acord politic între liderii partidelor privind dizolvarea Parlamen¬tului şi indiferent cine ar fi prim-ministrul acelui Guvern. Deşi anticipatele par tentante şi pentru unii dintre manifestanţii din aceste zile, un scrutin de-vansat nu este de niciun ajutor nici pentru dorinţa lor de schim¬bare radicală a clasei politice. „Alegerile anticipate ar conso¬lida statu-quo-ul politic şi ar elimina şansa candidaturii partidelor noi, respectiv a repre¬zentanţilor societăţii nerepre¬zentate acum politic, care ar putea să participe la viitoarele alegeri parlamentare”, se arată într-un comunicat al organiza¬ţiei Active Watch.
O altă hoardă de aleși
În cazul unor anticipate, alegerile s-ar organiza tot pe vechea lege electorală, fapt ce presupune un scrutin uninominal ce lasă deschisă posibilitatea unui Parla¬ment supradimensionat, precum a fost cel rezultat din alegerile din 2012, cu nu mai puţin de 588 de senatori şi deputaţi.
Problema anticipatelor s-a pus serios în clasa politică doar în anul 2005, când preşedintele Băsescu spera să obţină o majoritate clară în Parlament pentru Alianţa D.A., însă atunci s-a opus premierul Tăriceanu.
Protestul de marţi seară a fost cea mai de succes manifestaţie de la Revoluţie încoace. A fost sufi-cient ca 25.000 de oameni să iasă pe străzile Bucureştilor ca cei trei contestaţi – Ponta, Oprea, Piedone – să plece. După demisia Guver¬nului, noile obiective par mai greu de realizat
