UDMR şi-a ales un nou preşedinte după 18 ani de “domnie” a lui Marko Bela. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, este noul lider al Uniunii, un lider dorit şi Mako Bela, care s-a arătat mulţumit de procentul cu care acesta a câştigat alegerile: 70% din voturile delegaţilor maghiari prezenţi la Congresul organizat în Casa de Cultura a Sindicatelor din Oradea.
Contracandidaţii lui Kelemen Hunor au fost consilierul preziidenţial Peter Eckstein Kovacs şi deputatul Olosz Gergely. Miza congresului UDMR a fost dovedită de faptul că timp de două zile, vineri şi sâmbătă, Oradea a devenit capitala politicii româneşti. Atât reprezentanţi ai USL, cât şi premierul Emil Boc au venit la congres pentru a încerca să discute combinaţiile politice pe care le-ar putea pune în parctică. Dacă e să ne luăm după reprezentanţii Uniunii Social-Liberale, “putem şi fără UDMR, dar ar fi mai bine să avem alături de noi şi UDMR”, referindu-se, evident, la înlăturarea rapidă a Guvernului Boc.
Dacă e să ne referim la poziţia uneia dintre cele mai autoritare voci din PDL – Vasile Blaga, “congresul UDMR nu schimbă cu nimic raporturile noastre din coaliţie”. Cel puţin pe moment... Fiindcă unii parlamentari ai UDMR Bihor nu mai au răbdare şi vor o schimbare peste 3-4 luni, dacă premierul Emil Boc nu-şi ia inima în dinţi şi le acceptă propunerile de relansare economică.
Cu acest tablou al intereselor transpartinice a debutat cel de-al 10-lea Congres al UDMR. Cu o întârziere de doar 15 minute, reuniunea UDMR a început cu intonarea a patru imnuri: imnul Ungariei, cel al României, al Uniunii Europene şi, în final, cei peste 500 de participanţi au intonat imnul secuilor.
Primul moment tensionat al zilei a fost creat chiar de discursul vicepreşedintelui FIDESZ (Alianţa Tinerilor Democraţi din Ungaria), Pelczné dr. Gáll Ildikó, ţinut după mesajul preşedintelui Traian Băsescu, discursul premierului Emil Boc, după mesajul video transmis de Wilfred Martens, preşedintele Partidului Popular European, şi mărturisirile lui Victor Ponta, liderul PSD, privind experienţa sa personală legată de colaborarea cu copilotul său de raliu, de naţionalitate maghiară. Vicepreşedintelui FIDESZ a stârnit rumoare în sală şi, pe alocuri, chiar huiduieli şi recomandări de genul “Du-te acasă”! Pelczné dr. Gáll Ildikó a pus la îndoială valorile UDMR , lăsând să se înţeleagă că UDMR este o formaţiune în derivă, iar schimbarea trebuie să se facă astfel încât să corespundă, mai degrabă, intereselor FIDESZ: “Dacă astăzi veţi hotărâ în favoarea schimbării, atunci vă vom întinde o mână de ajutor, aşa cum am făcut-o întotdeauna în interesul maghiarilor din Bazinul Carpatic. Niciodată să nu scăpaţi din vedere un singur fapt: maghiarii care trăiesc aici au aşteptat întotdeauna schimbarea şi încă o mai aşteaptă”.
După saluturile celorlalţi invitaţi, precum Crin Antonescu, preşedintele PNL, Cristian Diaconescu, preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale pentru Progresul României, a urmat raportul de activitate al liderului UDMR, Marko Bela. “Toţi cei care au intervenit, într-un fel sau altul, în campania pentru alegerea preşedintelui UDMR, s-au demascat că sunt conştienţi nu doar de valoarea de până acum a acestei Uniuni, ci şi de cea viitoare. De ce ar fi preocupaţi de noi cei ce cred că viitorul nostru se împuţinează? Iată de ce m-au liniştit, de fapt, aceste intervenţii, deşi unele m-au şi revoltat, fireşte. Dar apoi m-am gândit că până când alţii se dau de ceasul morţii pentru sufletul nostru, nu-i niciun bai, fiindcă asta înseamnă că valorează ceva. Numai că sufletul nostru n-a fost de vânzare nici până acum, şi sunt încrezător că nu va fi nici în viitor”, a declarat Marko Bela, care, după 18 ani de la Congresul din 1991, lasă o formaţiune ce a ştiut să-şi urmeze pas cu pas toate interesele, rezolvându-şi programele politice adoptate cu ocazia fiecărui congres:
“cele mai multe puncte ale acelor documente s-au îndeplinit, numai autonomia teritorială, amintită atunci (congresul din 1991 –n.a.) doar la modul general, a rămas o revendicare neîmplinită, fiindcă pentru asta este nevoie în continuare de reforme profunde în administraţie şi de organizare a statului. Unele condiţii ale autonomiei culturale sunt însă cuprinse în Legea Educaţiei, recent adoptată: în privinţa şcolilor noastre, în cea mai mare parte, vom putea decide noi.
Dar, evident, autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă există deja premizele acestei autonomii. Ori, în opinia mea, aceste premize le-am şi creat. Menţionăm însă că asemenea obiective, ca şi până acum, pot fi cucerite numai în deplină unitate politică”, a încheiat fostul preşedinte al UDMR.
Lui Marko Bela i-au reproşat însă unii reprezentanţi ai organizaţiilor judeţene ale UDMR proasta politică dusă în raport cu interesele lor materiale. Un exemplu ar fi cel de la Odorheiu Secuiesc, unde nu s-ar fi anvelopat niciun bloc, iar acest lucru i se impută lui Marko Bela, care nu s-ar fi luptat suficient pentru starea de bine a locuitorilor respectivului oraş. Ceangăii din Bacău mai aşteaptă încă conducerea UDMR, ungurii din Timiş vor un tratament egal cu ungurii din “Ardealul Superior, Partium şi Secuime”, iar unii dintre vorbitori au ţinut să sublinieze că “nu vom vota cu cei care fac averi de pe spatele comunităţii noastre”.
După mai bine de şapte ore de discursuri şi luări de poziţie, cei 538 de delegaţi şi-au exprimat votul pentru unul din cei trei candidaţi: Kelemen Hunor, Peter Eckstein Kovacs şi Olosz Gergely. Rezultatul nu a mirat, însă, pe nimeni: Kelemen Hunor, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional în Guvernul Boc, fost preşedinte executiv al UDMR, a fost desemnat ca succesor a lui Marko Bela, obţinând 371 de voturi, în timp ce contracandidaţii săi, Peter Eckstein Kovacs, a primit 118 de voturi, iar Olosz Gergely, doar 47 de voturi.
Kelemen Hunor: “UDMR nu are de ce să iasă din Coaliţie"
După alegerea sa preşedinte UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că înţelegerile locale ale UDMR din mai multe judeţe cu partide din opoziţie nu vor influenţa actuala coaliţie. "Există înţelegeri locale ale UDMR din 2008 cu partide din opoziţie în Bihor, la nivelul Consiliului Judeţean şi cel local, în Satu Mare, la Baia Mare la fel. Nu este nimic nou, dar aceste înţelegeri locale nu au influenţat coaliţia, care a funcţionat foarte bine cunoscând că în câteva judeţe există înţelegeri punctuale", a spus Kelemen. Şi în discursul în care şi-a prezentat candidatura, Kelemen Hunor a susţinut că UDMR nu are de ce să iasă din actuala coaliţie. "Nu există acum un curent majoritar în UDMR pentru ieşirea de la guvernare. Actuala coaliţie va fi menţinută până când protocolul de colaborare funcţionează şi cuvântul dat este respectat. În acest moment nu căutăm o altă coaliţie. Chiar pregătim un protocol, o agendă cu acţiunile guvernamentale şi parlamentare în această coaliţie, vor fi termene precise. Când nu se respectă ceva, avem o problemă, până acum s-a respectat", a spus Kelemen.
Pe de altă parte, contracandidatul său, Eckstein Kovacs Peter a declarat în faţa delegaţilor că nu este omul lui Traian Băsescu, nici al lui Marko Bela, Tokes Laszlo sau Viktor Orban, ci al alegătorului maghiar din România. "Cei mai grei ani vor fi cei doi ani care urmează. Eu sunt o oportunitate, o ocazie pentru un UDMR de succes, pentru alegerile din 2012, când se va pune problema dacă vom intra în Parlament, dacă vom fi la guvernare sau nu, în coaliţie cu unul sau celălalt", a spus Eckstein Kovacs Peter.
Şi Olosz Gergely a declarat că problema nu este trecutul UDMR, ci viitorul şi întrebarea este dacă cu "ochii înlăcrimaţi se ia rămas bun de la trecut sau zâmbind, cu o voinţă solidă, se priveşte spre mâine". "Cu umilinţă susţin că maghiarimea trebuie să conducă UDMR şi nu preşedinţia maghiarimea", a afirmat Olosz.